---
title: "O samă de cuvinte: „O lună de zile”"
url: https://radiomoldova.md/p/35583/o-sama-de-cuvinte--o-luna-de-zile-
published: 2024-06-08T06:54:00Z
language: ro
author: "Ionela Golban"
section: "Social"
source: radiomoldova.md
---

# O samă de cuvinte: „O lună de zile”

> La fel, parvenitul lingvistic nu știe că expresia „ani de zile” e banală, veche și consacrată și care se crede deștept dacă vine la tine cu o algebră a limbii ce caută să elimine ce consideră ei că-i superfluu. Vine la tine cu moartea limbii, adică.

La fel, parvenitul lingvistic nu știe că expresia „ani de zile” e banală, veche și consacrată și care se crede deștept dacă vine la tine cu o algebră a limbii ce caută să elimine ce consideră ei că-i superfluu. Vine la tine cu moartea limbii, adică.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/56c1f48d-6f3a-4323-b763-1f00dc9604cc.jpg)

„Parvenitul lingvistic” pufnește că cică: cum să zici o „lună de zile”, doar luna e făcută din zile, nu?

Ei bine, expresia o „lună de zile”, sau „un an de zile”, provine în realitate din limba veche și frumoasă a cronicarilor, e inspirată din greaca veche și bizantină, iar din greacă a intrat în egală măsură în română (o lună de zile) și în sârbo-croată (mesec dana). Nu e o grosolănie românească, ci o veche moștenire culturală elino-balcanică.

Iată așadar frumoasa origine și minunata istorie a delicatei expresii o „lună de zile”:

În Cartea Judecătorilor (ספר שופטים /  Κριτές) din Septuagintă, care se știe că este doar Torah evreiască, vechiul Testament ebraic tradus în limba greacă a secolului III înainte de Hristos, găsim expresia: μήνας ημερών = o lună de zile, pentru a spune simplu: o lună. Cu trei secole înainte de Hristos, grecii traduseseră așadar din Tora evreiască folosind expresia μήνας ημερών. E vorba de episodul:

„Ieftae i-a răspuns [fiicei lui] : — „Du-te!” Și i-a dat drumul două luni de zile (δύο μῆνας ημερών). Și ea s-a dus împreună cu suratele ei ca să-și plângă fecioria prin cei munți”. (Judecători, 11, 38)

Expresia „lună de zile” (μήνας ημερών), pentru a spune simplu o lună, mai apare și la alți autori greci, precum Galen, medicul Galenus, care a scris pe la 150 după Hristos (stau la dispoziția oricui cu exemplele precise).

Fapt e că, așa cum vedem la medicul antichității tardive Galen, expresia s-a transmis, prin Bizanț, creștinismului balcanic și că românescul „o lună de zile” are un corespondent perfect în sârbescul mesec dana (месец дана): o lună de zile.

Dar parvenitul lingvistic nu știe toate astea, el crede că limba e o algebră și vine la tine să ți-o strice în ariditatea lui, ba mai poartă și „pijamale” călcate.

Așa cum se înșeală și toți parveniții limbii, în supușenia lor față de autoritatea anonimă a dicționarelor academice. Unui asemenea parvenit care îi reproșa că nu știu ce cuvânt folosit de el nu era francez, Victor Hugo i-a răspuns: „O să devină”.

**AUTOR: Dan Alexe**