Revista Presei // Decizia Interpol de a-l da în urmărire internațională pe fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, contestată?
Avocatul lui Vladimir Plahotniuc va cere revizuirea deciziei Interpol de a-l da pe fostul lider PD în urmărire internațională; soțul femeii de afaceri, care a murit în urma unei proceduri de înfrumusețare, amenințat din motiv că cere transparență și corectitudine în cazul anchetei ce vizează decesul soției sale, sunt câteva dintre subiectele presei, trecute în revistă.
Avocatul fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, a anunțat că va solicita revizuirea deciziei Interpol de a-l da în urmărire internațională, titrează realitatea.md. Potrivit apărării, datele care au stat la baza acestui demers, furnizate de autoritățile moldovenești, ar fi false. „Avem dovezi incontestabile care arată că decizia Interpol s-a bazat pe informații eronate, furnizate de autoritățile din Republica Moldova”, a declarat avocatul Lucian Rogac.
Agora.md propune comentariul juriștilor Asociației Promo-LEX, care constată că deputații, în continuare, nu respectă transparența procesului decizional. Aceștia se referă la faptul că o treime din proiectele aprobate la ultima ședință fie nu au fost publicate până a fi supuse discuțiilor în Parlament, fie nu a fost respectat termenul prevăzut pentru prezentarea recomandărilor părților interesate.
Soțul Liubei Babuțchi, femeia care a decedat în urma unei intervenții într-un salon de înfrumusețare, avertizat „subtil” să renunțe la lupta pentru dreptate, scrie unimedia.md, cu referire la un interviu al lui Roman Babuțchi. Acesta a recunoscut că este amenințat „prin apropiații săi” că va pierde totul, dacă nu renunță la lupta pentru dreptate în cazul decesului soției. El s-a arătat convins că tragedia ar fi fost evitată inclusiv dacă atât anestezista Ecaterina Maniuc, cât și proprietara salonului, Irina Borodkina, ar fi fost pedepsite pentru încălcările anterioare.
Studenții străini contribuie la economia țării cu circa 300 de milioane de dolari anual. Agora.md propune o analiză a expertului economic, Veaceslav Ioniță, care arată că, prin plata chiriei, consumul de bunuri și servicii, dar și prin utilizarea transportului aerian, acești studenți contribuie anual cu cel puțin 200-300 de milioane de dolari. Ioniță consideră că R. Moldova trebuie să acorde o atenție sporită sistemului educațional, deoarece instruirea studenților străini nu doar că aduce bani în țară, dar contribuie și la salvarea sistemului. Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova, fiecare al nouălea student este cetățean strain.
Deșeurile textile devin o problemă tot mai gravă în Republica Moldova, titrează TVR Moldova. Ministerul Mediului lucrează la un regulament care ar putea rezolva parțial situația, fără a avea însă și un termen de implementare. În Chișinău, de exemplu, aproape 3% din cele 600 de tone de deșeuri menajere colectate zilnic sunt haine vechi și alte tipuri de textile. În Uniunea Europeană și România, colectarea textilă este obligatorie de la 1 ianuarie, industria fiind printre cei mai mari poluatori la nivel global.
Centrala de la Cuciurgan își vinde locomotivele pentru a plăti salariile angajaților. Bani.md scrie că întreprinderea din stânga Nistrului menționează că aceasta este o măsură necesară pentru a asigura la timp angajații cu salarii.
Nivelul scăzut de umiditate în sol pune în pericol culturile cerealiere de toamnă, notează Moldova 1, care a consultat opinia șefului laboratorului sisteme agricole de la Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, Boris Boincean. Potrivit lui, cel mai mult au de suferit grâul și floarea-soarelui. În cazul în care până în primăvară nu vor cădea suficiente precipitații, există riscul ca Republica Moldova să se confrunte și în acest an cu secetă.
Iar agora.md propune un artiol despre sănătatea mintală a moldovenilor. Un raport lansat recent arată că practic unul din cinci moldoveni suferă de depresie, iar o treime suferă de anxietate și singurătate. Studiul subliniază că impactul problemelor de sănătate mintală se resimte mai puternic în rândul persoanelor din mediul rural și al celor cu venituri mici. La nivel global, circa 4% din populație trăiesc cu depresie, cele mai afectate fiind persoanele de peste 60 de ani.
