---
title: "Revista presei internaționale | Europa caută noi soluții de sprijin pentru Ucraina; Încălzirea globală e alimentată de un nou fenomen natural"
url: https://radiomoldova.md/p/82740/revista-presei-internationale--europa-cauta-noi-solutii-de-sprijin-pentru-ucraina-incalzirea-globala-e-alimentata-de-un-nou-fenomen-natural
published: 2026-08-10T07:39:21Z
language: ro
section: "Externe"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei internaționale | Europa caută noi soluții de sprijin pentru Ucraina; Încălzirea globală e alimentată de un nou fenomen natural

> Presa internațională relatează despre efectele atacurilor rusești asupra infrastructurii din Ucraina, dar și despre loviturile ucrainene care afectează economia și comerțul din Rusia. În atenția publicațiilor străine se află planurile europenilor privind activele rusești înghețate, precum și negocierile SUA cu Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/d10a623a-af65-475e-a36f-0ce23a190bca.jpg)

Presa internațională relatează despre efectele atacurilor rusești asupra infrastructurii din Ucraina, dar și despre loviturile ucrainene care afectează economia și comerțul din Rusia. În atenția publicațiilor străine se află planurile europenilor privind activele rusești înghețate, precum și negocierile SUA cu Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Traficul către unele puncte de trecere a frontierei Ucrainei cu Republica Moldova a fost restricționat după atacurile rusești asupra regiunii Odesa, în noaptea de 9 august, transmite [Unian](https://www.unian.net/war/granica-s-moldovoy-kakie-pogranichnye-punkty-perekryto-iz-za-napadeniya-rf-novosti-odessy-13464858.html). Potrivit agenției de presă, circulația pe un tronson al drumului Odesa–Reni a fost temporar limitată, ceea ce afectează accesul către unele puncte de frontieră și deplasarea dinspre acestea spre Odesa. Autoritățile recomandă șoferilor să țină cont de restricții atunci când își planifică deplasările și anunță că vor comunica separat despre reluarea circulației, remarcă Unian. Aceeași sursă notează că, în urma atacului rusesc asupra regiunii Odesa, cel puțin 14 civili au fost răniți, mai multe blocuri de locuințe au fost avariate, iar peste 300 de mii de familii au rămas fără electricitate.

[The Telegraph](https://www.telegraph.co.uk/us/news/2026/08/10/zelensky-patriot-missiles-boeing-eight-inch-radar-system/) scrie că Ucraina are nevoie urgentă de rachete Patriot, însă accesul la una dintre componentele-cheie ale sistemului – radarul PAC-3 Ka-Band, produs de Boeing în Statele Unite – este strict controlat de Washington. Publicația notează că Kievul ar avea nevoie de aproximativ 300 de interceptoare pentru a face față unui posibil nou val de atacuri rusești iarna viitoare, însă producerea lor sub licență în Europa ar putea dura ani. Experții intervievați de The Telegraph avertizează că transferul tehnologiei implică riscuri de securitate, inclusiv posibilitatea ca informațiile să ajungă în Rusia, iar fabricile de rachete din Ucraina ar deveni ținte prioritare pentru atacurile rusești. Potrivit The Telegraph, Germania sau o altă țară europeană ar putea găzdui producția, însă procesul de licențiere și construcție a unor noi capacități ar putea întârzia suplimentarea apărării antiaeriene ucrainene.

[The Atlantic ](https://www.theatlantic.com/international/2026/08/ukraine-ally-trump-patriot-missile/688226/)informează că Statele Unite continuă să ofere Ucrainei gratuit informații de intelligence, inclusiv date folosite pentru lovituri asupra trupelor ruse de pe front și a infrastructurii energetice din Rusia. Sursele publicației afirmă că directorul CIA, John Ratcliffe, îl convinge pe Donald Trump de eficiența sprijinului prezentându-i date potrivit cărora pierderile Rusiei pe front depășesc 40 de mii de militari pe lună. Trump ar putea privi favorabil și atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, deoarece reducerea exporturilor de petrol ale Moscovei ar putea pune presiune asupra unor țări precum India și China, menționează The Atlantic. Publicația amintește că președintele Volodimir Zelenski numește aceste lovituri „sancțiuni pe termen lung”, sugerând că Trump le-ar putea considera inclusiv un instrument pentru a forța Rusia să negocieze încheierea unui acord de pace.

[The New York Times ](https://www.nytimes.com/2026/08/08/world/europe/russia-wildberries-tatyana-kim.html)relatează că în mai puțin de o lună atacurile ucrainene au provocat cea mai gravă criză din istoria companiei ruse de comerț online Wildberries, peste 20 de centre logistice ale acesteia fiind incendiate. Potrivit publicației, loviturile afectează nu doar compania, ci și piața de consum din Rusia, unde cheltuielile pentru bunuri nealimentare vândute online au scăzut semnificativ. Kievul consideră legitime atacurile asupra companiei care comercializa produse destinate armatei ruse și care acum încearcă să-și reorganizeze logistica, în timp ce o parte dintre comercianți se orientează către principalul concurent, Ozon, mai scrie The New York Times.

[Bloomberg](https://www.bloomberg.com/news/articles/2026-08-09/turkey-resumes-black-sea-ship-transits-via-straits-after-delays) transmite că Turcia a reluat între timp tranzitul navelor către Marea Neagră prin strâmtorile sale, Bosfor și Dardanele, după întârzieri neexplicate impuse unor nave pe fondul riscurilor sporite de securitate. Potrivit agenției de presă, autoritățile turce au cerut în ultimele zile unor nave care se îndreptau spre porturi rusești și ucrainene să nu tranziteze strâmtorile, fără să explice motivul deciziei. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a anunțat, citat de Bloomberg, că a cerut atât Rusiei, cât și Ucrainei un „moratoriu” asupra acțiunilor militare în Marea Neagră, după atacurile asupra navelor comerciale. În paralel, Bloomberg face referire la documente ale Congresului SUA care arată că Turcia a vândut Ucrainei 70 de rachete ATACMS și 12 sisteme de lansare a acestora, precum și zeci de mii de muniții, într-o tranzacție care ar include arme americane scoase din stocurile turcești.

[Frankfurter Allgemeine Zeitung](https://www.faz.net/aktuell/politik/ausland/wie-russlands-eingefrorenes-vermoegen-genutzt-werde-koennte-accg-201093744.html) relatează că în Europa revine ideea confiscării activelor rusești înghețate, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro, pentru sprijinirea Ucrainei. Potrivit ziarului german, trei foști oficiali europeni și americani propun transferarea rezervelor Băncii Centrale a Rusiei, păstrate în principal la Euroclear în Belgia, către o nouă structură financiară a Uniunii Europene, pentru ca riscurile juridice să fie împărțite între statele membre. Inițiatorii susțin că utilizarea acestor fonduri ar consolida poziția Ucrainei în eventualele negocieri cu Rusia și ar împiedica Moscova să creadă că poate câștiga războiul prin epuizarea Kievului și a aliaților săi, remarcă Frankfurter Allgemeine Zeitung. Potrivit publicației, propunerea ar putea fi discutată la summit-urile UE din această toamnă, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța și a unei posibile noi campanii de iarnă a Rusiei împotriva Ucrainei.

[The Wall Street Journal ](https://www.wsj.com/world/middle-east/trump-strait-of-hormuz-opening-iran-negotiations-b6a43ad6)dezvăluie că președintele american Donald Trump era pregătit să pună capăt războiului cu Iranul chiar și fără un acord privind limitarea programului nuclear al acestuia, dacă Teheranul ar fi redeschis complet Strâmtoarea Ormuz. Surse diplomatice citate de The Wall Street Journal susțin că planurile Washingtonului s-au complicat după ce Iranul a cerut miliarde de dolari despăgubiri, retragerea trupelor americane din regiune și ridicarea blocadei maritime. Aceste condiții fac tot mai dificil pentru Trump să găsească o cale de ieșire din conflict care să-i permită să revendice o victorie, constată publicația. Casa Albă încearcă de luni de zile să includă problema nucleară în negocierile cu Teheranul, dar între timp și-a concentrat eforturile pe reluarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz, relevă The Wall Street Journal.

Președintele Camerunului, Paul Biya, cel mai vârstnic șef de stat în exercițiu din lume, se află de două luni în afara țării, alimentând speculațiile privind starea sa de sănătate, transmite [ABC News](https://abcnews.com/International/wireStory/cameroons-president-draws-concern-criticism-staying-abroad-2-135419324). Postul american notează că Biya, în vârstă de 93 de ani, conduce Camerunul din 1982 și a plecat în Europa pe 7 iunie, pentru ceea ce autoritățile au descris drept o „scurtă ședere privată”, însă absența sa s-a prelungit neobișnuit de mult. Opoziția susține că țara este condusă practic „pe pilot automat”, în timp ce atribuțiile prezidențiale sunt exercitate în mare parte de membri ai partidului și ai familiei sale. ABC News subliniază că Biya se confruntă de mai mulți ani cu probleme de sănătate, iar dacă își va încheia actualul mandat, va părăsi funcția la aproape 100 de ani.

[BBC ](https://www.bbc.com/russian/articles/c151xxk9473o)relatează că lunile iunie și iulie din acest an au adus cea mai caldă perioadă înregistrată vreodată în Europa. Potrivit serviciului de presă, temperatura medie din Europa de Vest a fost cu 2,79 grade Celsius mai ridicată față de anii precedenți. BBC face referire la datele Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu care arată că luna iulie 2026 a fost a doua cea mai caldă din istoria observațiilor globale, după recordul stabilit în 2023, în timp ce temperatura suprafeței oceanelor din afara regiunilor polare a atins un nivel record. Specialiștii citați de BBC avertizează că încălzirea oceanelor, care absorb aproximativ 90% din excesul de căldură generat de încălzirea globală, accelerează topirea gheții și amplifică temperaturile atmosferice. Situația ar putea deveni și mai gravă spre sfârșitul anului, odată cu dezvoltarea fenomenului El Niño, care va contribui temporar la creșterea temperaturilor globale, conchide BBC.