---
title: "Corespondență Dan Alexe | Ilan Șor în spatele platformei A7, „banca fantomă” a Rusiei: Anchetă WSJ și L’Express"
url: https://radiomoldova.md/p/82874/corespondenta-dan-alexe--ilan-sor-in-spatele-platformei-a7--banca-fantoma-a-rusiei-ancheta-wsj-si-l-express
published: 2026-08-12T05:16:08Z
language: ro
author: "Dan Alexe"
section: "Externe"
source: radiomoldova.md
---

# Corespondență Dan Alexe | Ilan Șor în spatele platformei A7, „banca fantomă” a Rusiei: Anchetă WSJ și L’Express

> Cea mai influentă firmă „startup” din Rusia, «A7», este în realitate o rețea de eludare a sancțiunilor occidentale susținută de Kremlin. Compania «A7» gestionează aproape 20% din plățile din comerțul exterior rusesc, ceea ce înseamnă peste 100 de miliarde de dolari anual.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/c8befb9c-d341-4c9b-a159-911b19e019f8.jpg)

Cea mai influentă firmă „startup” din Rusia, «A7», este în realitate o rețea de eludare a sancțiunilor occidentale susținută de Kremlin. Compania «A7» gestionează aproape 20% din plățile din comerțul exterior rusesc, ceea ce înseamnă peste 100 de miliarde de dolari anual.

În ultimul său număr, săptămânalul francez *L’Express* preia și continuă o anchetă începută de prestigiosul cotidian din SUA Wall Street Journal (WSJ), cu date confirmate însă chiar de Trezoreria SUA, în legătură cu ceea ce se dovedește a fi una din principalele „*bănci fantomă*” ale Rusiei pentru a eluda sancțiunile occidentale. 

Până și numele firmei e misterios: *A7*. Se prezintă drept un startup tehnologic care rezolvă una dintre marile probleme ale întreprinderilor rusești: cum să plătești și să fii plătit în străinătate atunci când băncile tale sunt sancționate și accesul la sistemul financiar occidental este blocat.

Rețeaua de plăți susținută de stat mută bani în și din Rusia, sfidând eforturile SUA și europene de a izola Moscova de sistemul bancar global. A7 ajută Rusia să plătească pentru orice, de la piese de drone militare la mașini de lux și fructe importate, folosind un amestec de tranzacții cu criptomonede și metode bancare mai tradiționale. Iată însă că o serie de anchete internaționale arată că în spatele acestei povești de succes se află un personaj foarte cunoscut publicului din Republica Moldova: Ilan Șor, escrocul fugar, condamnat definitiv la 15 ani închisoare in absentia pentru spălare de bani, Ilan Șor (Shor), criminal financiar „*white collar*" cu cetățenie ruso-israeliană, refugiat la Moscova. Șor, cel implicat în dosarul denumit generic „Furtul miliardului”, banii furați și deturnați din sistemul bancar moldovenesc.

De altfel, și organizația „Eurasia”, asociată lui Ilan Șor, a fost declarată extremistă în Republica Moldova. Decizia a fost pronunțată pe 28 iulie de Curtea de Apel, după ce instanța a admis cererea depusă de Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

Mai precis, în spatele respectivei companii fintech rusești A7 se află un duo destul de neobișnuit: pe lână Ilan Șor mai găsim și banca de stat rusă Promsviazbank (Промсвязьбанк, PSB), una dintre principalele instituții financiare care finanțează complexul militar-industrial rus. Banca, ea însăși supusă sancțiunilor occidentale, deține în prezent 49 % din A7, restul aparținându-i nominal lui Ilan Șor.

**«A7»: cum a ajuns Ilan Șor bancherul din umbră al Rusiei sancționate**

O amplă investigație publicată recent de Wall Street Journal descrie «A7» într-o formulă mult mai puțin inocentă decât ar arăta-o numele: este vorba de o rețea financiară susținută de statul rus și construită pentru eludarea sancțiunilor occidentale. Dimensiunile sale sunt deja impresionante. Potrivit cifrelor companiei, A7 procesează peste 100 de miliarde de dolari anual, adică aproape 20% din plățile legate de comerțul exterior al Rusiei. 

A7 este așadar foarte prosperă: șeful băncii ruse PSB spune că numai stablecoin-ul A7A5 a ajuns la un rulaj de aproape 140 de miliarde de dolari de la lansarea sa în 2025. Afacerea este cu atât mai interesantă cu cât s-a născut abia în 2024.

Ilan Șor s-a asociat atunci cu Promsviazbank, banca rusească de stat specializată mai ales în finanțarea sectorului de apărare. Banca fusese sancționată de Occident și exclusă din sistemul SWIFT (sistem de mesagerie bancară, cu sediul în Belgia, utilizat de mii de bănci din întreaga lume și garantând o mare parte din comerțul internațional), după invadarea Ucrainei. În structura inițială a A7, Șor deținea 51%, iar PSB 49%. Ulterior, potrivit The Wall Street Journal, registrele rusești au ascuns identitatea proprietarului majoritar, legislația rusă permițând asemenea măsuri tocmai pentru protejarea companiilor expuse sancțiunilor occidentale.

Cu alte cuvinte, A7 nu încearcă pur și simplu să facă afaceri în pofida sancțiunilor. Rațiunea existenței sale este să construiască căi financiare acolo unde sancțiunile au închis punțile tradiționale.

Ca semn al sprijinului politic al Kremlinului pentru acest proiect, Vladimir Putin însuși a participat la inaugurarea unei sucursale A7 din Vladivostok, în septembrie 2025, prin videoconferință. 

Metodele descrise de investigațiile occidentale par desprinse dintr-un thriller financiar. A7 combină sistemul bancar tradițional cu firme intermediare, societăți înregistrate în diferite jurisdicții și criptomonede. Wall Street Journal relatează inclusiv folosirea unor facturi false generate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru mascarea naturii multor tranzacții. Printre mărfurile vizate se află și componente supuse sancțiunilor care pot fi utilizate la fabricarea dronelor militare.

Piesa cea mai ingenioasă a sistemului este însă A7A5, o monedă digitală stabilă, un așa-numit „*stablecoin*”, legată de rubla rusească. Principiul este relativ simplu. În loc să trimiți ruble printr-o bancă rusească sancționată către o bancă occidentală, transformi valoarea într-un activ digital. Acesta poate circula prin blockchain și poate fi schimbat ulterior în alte criptomonede, inclusiv stablecoins legate de dolar.

Trezoreria americană spune explicit că A7 oferă platforme de plăți transfrontaliere utilizate pentru eludarea sancțiunilor și că A7A5 a fost creat pentru clienții ruși ai acestei rețele. (Calificarea „A7” drept platformă folosită pentru eludarea sancțiunilor nu vine doar din presă: Trezoreria SUA o formulează explicit în documentele sale de sancționare.) Autoritățile americane au sancționat A7, filialele sale și societatea kirghiză care emite tokenul.

Pentru a evita să stârnească suspiciuni din partea băncilor, aceste companii folosesc inteligența artificială pentru a crea facturi false care ascund natura tranzacțiilor. În martie 2025, o companie-fantomă kirghiză a plătit 1 milion de dolari unui furnizor chinez, oficial pentru „*recondiționări auto, scaune auto pentru copii și alte accesorii auto*”. În realitate, era vorba de achiziționarea de componente utilizate în fabricarea dronelor.

Dar dimensiunea sistemului crește uluitor de repede. Chiar luni, 10 august, directorul PSB, Piotr Fradkov, a declarat (potrivit agenției de știri Reuters) că rulajul cumulat al A7A5 se apropie deja de 140 de miliarde de dolari. A7 ar avea aproximativ 15.000 de clienți comerciali permanenți și ar procesa până la 2.000 de plăți pe zi.

Cea mai mare parte a afacerilor A7 este orientată spre Asia și în special spre China. Potrivit unei prezentări a companiei citate de «Wall Street Journal», aproximativ 65% din volumul plăților sale este realizat în yuani, «A7» promițând transferuri către China în numai patru ore. Dar ambițiile sunt mondiale: compania se extinde în Africa și vorbește despre America Latină și Orientul Mijlociu.

Compania nici măcar nu se mai obosește să se ascundă. La Moscova, «A7» își multiplică panourile publicitare digitale pentru a-și promova ratele de transfer internațional de bani. Acum vizează întreprinderile mici și persoanele fizice, prezentându-se ca un fel de Western Union rusească, liberă de constrângerile sistemului financiar internațional. Într-un videoclip promoțional, cântărețul Filipp Kirkorov, una dintre cele mai populare vedete ale țării, merge chiar până la a interpreta o melodie în care batjocorește sancțiunile europene. 
Paradoxul Ilan Șor

Pentru moldoveni însă, povestea constituie un paradox aproape neverosimil. Omul (“de paie”) aflat în centrul acestei construcții financiare este același Ilan Șor condamnat definitiv în Republica Moldova pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul fraudei bancare.

Șor a fugit însă din Moldova încă din 2019. După o perioadă petrecută în Israel, s-a instalat în Rusia și a obținut și cetățenia rusă. Occidentul l-a sancționat și pentru rolul său în operațiunile rusești de influență politică împotriva guvernării proeuropene de la Chișinău.

Astfel apare ironia extraordinară a poveștii «A7». Un om condamnat în propria lui țară pentru fraudă bancară și spălare de bani nu s-a retras din lumea finanțelor. Dimpotrivă: la Moscova a ajuns coproprietarul unei infrastructuri financiare care operează la scară de zeci și sute de miliarde de dolari, împreună cu o bancă a statului rus.

Iar «A7» este deja mult mai mult decât afacerea personală a lui Șor. Marea miză este dacă Rusia poate construi, bucată cu bucată, un sistem financiar paralel în care dolarul, SWIFT-ul și băncile occidentale să nu mai fie indispensabile. «Financial Time» a descris la rândul său o rețea care combină criptomonede, bilete financiare, firme-paravan și mecanisme de conversie prin jurisdicții precum Kirghizia, Dubaiul sau Istanbulul.

Occidentul încearcă, la rândul său, să astupe găurile. Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie au sancționat componente ale rețelei «A7», iar Londra a extins chiar în iunie anul acesta sancțiunile asupra unor firme asociate acesteia. Guvernul britanic afirmă explicit că «A7» și companiile conexe furnizează servicii financiare unui sector strategic pentru statul rus.

Dar este un joc permanent de-a șoarecele și pisica. Când este blocată o bancă, apare o firmă intermediară. Când este sancționată o bursă de criptomonede, tranzacțiile migrează. Când este urmărit dolarul, apare un stablecoin în ruble.

De aceea «A7» este importantă nu doar pentru Rusia și nici doar pentru Republica Moldova, ci este un experiment la scară uriașă despre viitorul sancțiunilor economice. Iar pentru publicul moldovean se impune o concluzie mai amară: Ilan Șor nu mai este doar fugarul condamnat în dosarul „furtului miliardului” sau omul folosit de Moscova pentru finanțarea influenței politice în Moldova, ci a devenit unul dintre personajele unui plan mult mai ambițios al Kremlinului: construirea unei lumi financiare în care Rusia să poată fi sancționată pe hârtie și să continue, pe cât posibil, să-și mute banii fără control.

[Audio: https://trm.blob.core.windows.net/photos/1abb9714-b144-43d8-99a7-c10a7d3f9857.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/8/12/d.m4a/playlist.m3u8)