---
title: "Revista presei interbelice: Colonizarea teritoriilor îndepărtate ale URSS cu țărani din Ucraina și Belarus, anunțată în vara anului 1926"
url: https://radiomoldova.md/p/83044/revista-presei-interbelice-colonizarea-teritoriilor-indepartate-ale-urss-cu-tarani-din-ucraina-si-belarus-anuntata-in-vara-anului-1926
published: 2026-08-14T07:33:58Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice: Colonizarea teritoriilor îndepărtate ale URSS cu țărani din Ucraina și Belarus, anunțată în vara anului 1926

> La o sută de ani distanță, aflăm din ziarul Romania Nouă două numiri importante în viața culturală românească. Poetul George Topîrceanu era desemnat conferențiar pe lângă Casa Școalelor, iar profesorul Ion Peretz - noul director al Teatrului Național din Chișinău.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/fb811bae-c54a-4f99-bef1-4406972bdca6.jpg)

La o sută de ani distanță, aflăm din ziarul **Romania Nouă** două numiri importante în viața culturală românească. Poetul George Topîrceanu era desemnat conferențiar pe lângă Casa Școalelor, iar profesorul Ion Peretz - noul director al Teatrului Național din Chișinău.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/60f06e96-dbc8-4c73-bcfd-837af7674dd0.jpg)

***Ion Peretz*** (1876 - 1935) nu venea deloc întâmplător la Chișinău: era jurist, profesor universitar, dramaturg și traducător și avusese deja funcții de conducere în lumea teatrală bucureșteană, inclusiv la Teatrul Național din București. 

Mai mult, legătura sa cu scena chișinăuiană exista deja: în ianuarie 1926, Teatrul Național din Chișinău montase piesa sa *„Prăbușirea”*. 

Și mandatul său de la Chișinău avea însă să fie unul scurt.

**Ziarul Universul scria despre exportul fructelor basarabene în Polonia**

În august 1926, la Camera de Comerț și Industrie din Chișinău, exportatorii basarabeni discutau extinderea vânzărilor de vin, struguri, nuci și prune uscate în Polonia.
Aflăm că o delegație urma să plece la Varșovia pentru a negocia cu Guvernul polonez reducerea taxelor de import, în special pentru aproximativ 200 de vagoane de nuci și 250 de vagoane de struguri.

Tot aici aflam că Ministerul Industriei și Comerțului aproba înființarea mai multor oboare de cereale în Basarabia - adică piețe special amenajate unde agricultorii își puteau aduce grânele pentru vânzare și unde se concentra comerțul cu cereale.

În județul Lăpușna, urmau să funcționeze oboare la Călărași, Hâncești și Nisporeni; în județul Tighina - la Bulboaca, Geamăna, Românești, Comrat, Cimișlia și Căușani; iar în județul Orhei - la Câșeuți, Șoldănești și Telenești.

Era, practic, o încercare de organizare a pieței cerealelor basarabene: agricultorii să aibă puncte clare de desfacere a recoltei, iar cumpărarea și vânzarea grânelor să se facă într-un cadru organizat.

**Primele semne publice ale bolii Regelui Ferdinand**

În august 1926, presa începea să ofere informații destul de precise despre starea de sănătate a Regelui nostru. După consultarea unor medici parizieni, suveranului i se recomandase o cură de 21 de zile, pentru ceea ce ziarul **Universul** numea „*afecțiuni stomacale, renale și hepatice, amenințătoare să se agraveze”*.

Regele urma tratamentul prescris: bea apă de la izvorul Grande-Grille, făcea băi de hidroterapie și masaje. Pe 18 august, trebuia să revină la Paris pentru un nou consult.

Apoi, erau prevăzute deplasări în Elveția, la castelul său de la Weinburg, și în Italia. Citită astăzi, știrea arată că Ferdinand nu se afla doar într-o obișnuită cură balneară. În lunile următoare, starea sa avea să se agraveze, iar Regele Ferdinand avea să moară la mai puțin de un an de la apariția acestei știri.

**Prima stație de „radioteleviziune”**

În august 1926, ziarele românești anunțau de la Londra o premieră extraordinară: autoritățile poștale britanice acordaseră două licențe pentru experimente de *„radioteleviziune”* companiei care utiliza „*televisorul*” inventat de scoțianul John Logie Baird.

Cu aparatul lui Baird se puteau transmite la distanță figuri umane și scene în mișcare, iar presa o prezenta drept „*prima stațiune de televiziune din lume”*. Baird spera ca tehnologia să ajungă într-o zi atât de simplă încât oamenii să poată transmite și recepționa imagini așa cum recepționau deja radioul. 

Ziarul **Universul** surprinde lucrurile chiar în momentul în care se întâmplau: Baird făcuse prima demonstrație publică a unui sistem funcțional de televiziune la Londra pe 26 ianuarie 1926, în fața membrilor Royal Institution. 

Acum 100 de ani, televiziunea era încă o curiozitate experimentală, iar ziarul scria aproape profetic că, într-o zi, oricine va putea recepționa imagini asemenea radioului. Astăzi, exact un secol mai târziu, purtăm asemenea transmisiuni chiar în buzunar.

**Colonizările din Rusia Sovietică, în ziarul România Nouă**

În august 1926, se anunța un amplu plan al Guvernului sovietic de strămutare a populației țărănești către teritorii slab populate sau nelucrate. Urmau să fie colonizate regiuni din Extremul Orient, Sahalin, Coceia și Murman, iar primii țărani mutați aveau să provină din Ucraina și Belarus. 

Știrea este interesantă, pentru că surprinde începutul unei politici sovietice de redistribuire a populației pe un teritoriu uriaș. În anii care au urmat, asemenea deplasări de populație aveau să capete forme mult mai dure: colectivizare, deportări și strămutări forțate. 

În 1926, însă, ziarul o prezenta încă drept un program de *„colonizare”* a pământurilor nelucrate.

Ziarul **Dimineața** ne trezea cu o fotografie intitulată ,*,O așteptare penibilă”*.

Fotografia prezenta un personaj cu totul aparte: Ștefan Boroș din comuna Andreieși, județul Putna, ajuns la venerabila vârstă de 106 ani.

Omul își construise singur sicriul, iar ziarul îl fotografia chiar lângă el. Explicația redacției era savuroasă: bătrânul, *„știind că sfârșitul poate veni dintr-o zi în alta, stă resemnat și așteaptă”*.

Adică, la 106 ani, Ștefan Boroș își rezolvase din timp și ultima problemă logistică. Sicriul era gata. Singurul care întârzia era… sfârșitul.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/f9c595bb-8132-4562-a3c0-1007852f8d46.jpg)

***Autor: Dan Melnic***
