---
title: "Expert: Majorarea ratei de bază la 7.5% scumpește împrumuturile Guvernului și are efect redus asupra creditării"
url: https://radiomoldova.md/p/83069/expert-majorarea-ratei-de-baza-la-7-5-scumpeste-imprumuturile-guvernului-si-are-efect-redus-asupra-creditarii
published: 2026-08-14T11:42:00Z
language: ro
author: "Dumitru Petruleac"
section: "Economic"
source: radiomoldova.md
---

# Expert: Majorarea ratei de bază la 7.5% scumpește împrumuturile Guvernului și are efect redus asupra creditării

> Majorarea de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a ratei de bază de la 5% la 7.5% are, deocamdată, un efect redus asupra creditării populației, în timp ce impactul asupra costurilor de împrumut ale statului este mult mai rapid și mai vizibil. În condițiile actuale, politica monetară a BNM influențează mai puțin decizia moldovenilor de a lua credite, în special ipotecare și de consum, afirmă expertul economic Veaceslav Ioniță.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/dac72b7d-ec3a-42d4-b66e-da4752a4b8f5.jpg)

Majorarea de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a ratei de bază de la 5% la 7.5% are, deocamdată, un efect redus asupra creditării populației, în timp ce impactul asupra costurilor de împrumut ale statului este mult mai rapid și mai vizibil. În condițiile actuale, politica monetară a BNM influențează mai puțin decizia moldovenilor de a lua credite, în special ipotecare și de consum, afirmă expertul economic Veaceslav Ioniță.

Situația actuală este una mai puțin obișnuită: inflația începe să încetinească, în timp ce rata de bază este majorată, remarcă Ioniță. Explicația deciziei BNM ar putea deveni mai clară în următoarele două-trei luni, dacă prețurile vor începe din nou să crească mai rapid.

**Rata de bază a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani**

BNM a majorat rata de bază la 7.5%, o decizie menită să tempereze creditarea și să încurajeze economisirea. Economistul Veaceslav Ioniță amintește că acesta este cel mai mare nivel din mai 2023 încoace, când era 10%, deși sub recordul din august 2022 - 21.5%.

În mod obișnuit, majorarea ratei de bază este unul dintre instrumentele prin care banca centrală încearcă să tempereze creditarea și consumul și să încurajeze populația să economisească. În acest an, inflația anuală a crescut de la 5.8% în primul trimestru la 6.5% în trimestrul al doilea, însă în trimestrul al treilea se observă deja o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor.

*„În acest an, avem o situație mai puțin tradițională. Inflația se duce în jos, iar rata de bază – în sus. Admit că vom avea, pe viitor, o posibilă creștere a prețurilor, dar, cel puțin acum, această majorare este greu de înțeles”,* a declarat Veaceslav Ioniță, pe 14 august, la [emisiunea](https://privesc.eu/arhiva/111993/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---14-august-2026--Subiectul--Cauzele-si-efectele-majorarii-ratei-de-baza-a-BNM-) sa săptămânală.

Potrivit expertului, presiunile inflaționiste din prima parte a anului au fost determinate în mare măsură de scumpirea resurselor energetice, a produselor petroliere și a gazelor naturale, precum și de consecințele războiului din Ucraina, creșterea prețurilor la fertilizanți și materiale de construcție. O bună parte dintre aceste presiuni sunt importate și, prin urmare, sunt dificil de influențat prin instrumentele politicii monetare.

Totodată, în perioada de vară, produsele agroalimentare au început să contribuie la temperarea inflației. Materia primă agricolă s-a ieftinit față de anul precedent, ceea ce creează premise pentru menținerea sau chiar reducerea prețurilor la unele produse alimentare. 

*„Avem o luptă: pe de o parte, produsele agroalimentare trag prețurile în jos, pe de altă parte - bunurile și serviciile înregistrează o creștere destul de importantă”,* a explicat expertul.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/b8e7ed58-60d9-448d-b829-9830cf228d95.jpg)

**Cresc dobânzile la depozite**

Unul dintre primele efecte ale majorării ratei de bază este vizibil în cazul depozitelor populației. Dobânda medie la acestea a crescut până la aproape 5.7%, față de aproximativ 5.2% cu câteva luni în urmă. Astfel, economisirea a devenit ceva mai atractivă pentru populație, consideră analistul. 

În cazul creditelor, reacția este însă mult mai slabă. Dobânda medie la creditele acordate persoanelor fizice a scăzut de la 10% în trimestrul al treilea din 2025 la 9.7% în trimestrul al doilea din 2026. 

*„În cazul creditelor, lucrul acesta nu are loc. Ele sunt insensibile la tot ceea ce face BNM”,* a punctat Ioniță.

Situația este și mai evidentă în cazul creditelor ipotecare. Deși rata de bază a crescut de la 5% în aprilie la 7.5% în iulie, volumul creditelor ipotecare acordate într-o singură lună a ajuns la aproximativ 1.1 miliarde de lei – cel mai mare nivel înregistrat până acum. În același timp, dobânda medie la creditele ipotecare a scăzut de la 8.2% la 8%.

Potrivit lui Ioniță, creditarea ipotecară este influențată, mai degrabă, de evoluția sectorului construcțiilor și a pieței imobiliare decât de modificarea ratei de bază. Prin urmare, majorarea dobânzii de politică monetară nu a dus, cel puțin până acum, la reducerea cererii pentru credite ipotecare.

Aceeași tendință se observă și în cazul creditelor de consum. Volumul acestora a ajuns la 1.8 miliarde de lei în luna iunie, față de 1.6 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut – un nivel-record. Numărul creditelor de consum a ajuns, la rândul său, la aproximativ 295 de mii într-un an, de asemenea un maximum istoric.

Expertul a remarcat că situația este diferită față de cea din 2022. Atunci, creditele de consum au fost mult mai sensibile la modificarea ratei de bază, iar dobânzile au crescut de aproape patru ori. În cazul creditelor ipotecare, dobânzile s-au majorat de aproximativ două ori. În prezent, însă, Ioniță consideră că majorarea ratei de bază este prea redusă pentru a produce un efect semnificativ asupra creditării.

**Guvernul simte cel mai rapid scumpirea banilor**

Un alt indicator analizat de Veaceslav Ioniță este diferența dintre depozitele populației și volumul creditelor – economiile nete. Acesta arată dacă populația este mai orientată spre economisire sau spre consum.

În trimestrul al patrulea din 2025 și în primul trimestru din 2026, moldovenii au avut o înclinație mai mare spre economisire, depunând în bănci mai mulți bani decât au luat sub formă de credite. În trimestrul al doilea, însă, situația s-a schimbat. Depozitele au continuat să crească, dar creditele au crescut și mai mult.

*„Am avut o situație mai rar întâlnită, când înclinația spre consum a fost mai mare decât cea spre economii”*, a spus expertul.

În același timp, majorarea ratei de bază are un efect mult mai rapid asupra costurilor de împrumut ale Guvernului. Este vorba despre valorile mobiliare de stat (VMS), prin intermediul cărora statul atrage bani de pe piața internă.

Potrivit lui Ioniță, randamentele VMS sunt strâns legate de rata de bază și cresc aproape imediat atunci când aceasta este majorată. 

*„VMS întotdeauna au o legătură perfectă cu rata de bază. Acestea cresc imediat ce începe să crească rata de bază, ajungând aproape la același nivel, depășind chiar rata de bază”*, a explicat expertul.

Dacă, la începutul anului, Guvernul se împrumuta la o dobândă de aproximativ 9.5%, în luna iulie costul împrumuturilor a ajuns la circa 10%. Asta înseamnă că statul trebuie să plătească mai mult pentru banii atrași acum, inclusiv atunci când refinanțează împrumuturi contractate anterior la dobânzi mai mici.

Prin urmare, deși majorarea ratei de bază nu a redus, deocamdată, semnificativ apetitul populației pentru credite, ea produce deja un efect direct asupra costului finanțării Guvernului.

**BNM are mai puțină influență atunci când inflația este importată**

În opinia lui Veaceslav Ioniță, eficiența politicii monetare este limitată, în condițiile în care o parte importantă a inflației din Republica Moldova este importată. 

Majorarea ratei de bază poate influența cererea internă, consumul și creditarea, dar nu poate opri direct scumpirea gazelor, petrolului, energiei sau a materiilor prime pe piețele externe.

Din acest motiv, actuala majorare a ratei de bază se transmite mai clar în dobânzile la depozite și în costurile de finanțare ale statului decât în comportamentul celor care contractează credite.

*„Politica monetară a BNM, în condiția când avem inflație importată de pe segmentul energetic, are o influență extrem de slabă asupra comportamentului cetățenilor de a se împrumuta de la bănci”*, a conchis expertul.

***


Amintim că Banca Națională a Moldovei a majorat, pe 6 august, rata de bază cu 0.5 puncte procentuale, până la 7.5%, în cadrul măsurilor restrictive de politică monetară menite să limiteze presiunile inflaționiste și să readucă inflația la ținta de 5%.

Odată cu rata de bază, au fost ajustate și celelalte rate de dobândă. Rata la creditele overnight a fost stabilită la 9.5% anual, cea pentru operațiunile repo – la 7.75%, iar rata la depozitele overnight – la 5.5% anual. Normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate: 18% pentru mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și 26% pentru cele în valută liber convertibilă.

BNM a justificat decizia prin necesitatea menținerii unei politici monetare restrictive, în condițiile în care evoluția inflației impune măsuri pentru ca aceasta să revină și să se mențină în intervalul de variație de ±1.5 puncte procentuale față de ținta de 5%.

Potrivit celei mai recente prognoze a BNM, inflația anuală va continua să crească și ar putea ajunge la 9.2% până la sfârșitul anului 2026, după care este prognozată o revenire pe un trend descendent.

**CITIȚI ȘI:**

-  [BNM majorează rata de bază la 7.5% pentru a ține sub control inflația
](https://moldova1.md/p/82537/bnm-majoreaza-rata-de-baza-la-7-5-pentru-a-tine-sub-control-inflatia)

- [Prețurile vor continua să crească: BNM estimează o inflație de 9.2% la sfârșitul anului, în R. Moldova
](https://moldova1.md/p/83075/preturile-vor-continua-sa-creasca-bnm-estimeaza-o-inflatie-de-9-2-la-sfarsitul-anului-in-r-moldova)