--- title: "THE NEW YORK TIMES | Cum a pregătit Moscova operațiunea de destabilizare R. Moldova după alegerile parlamentare din 2025" url: https://radiomoldova.md/p/83086/the-new-york-times--cum-a-pregatit-moscova-operatiunea-de-destabilizare-r-moldova-dupa-alegerile-parlamentare-din-2025 published: 2026-08-14T14:21:00Z language: ro author: "Liubomir Guțu" section: "EXPLICĂM" source: radiomoldova.md --- # THE NEW YORK TIMES | Cum a pregătit Moscova operațiunea de destabilizare R. Moldova după alegerile parlamentare din 2025 > Cumpărare de voturi, atacuri cibernetice, preoți racolați și tabere paramilitare pentru tineri: acestea sunt componentele unui plan rusesc fără precedent de destabilizare a Republicii Moldova în 2025, dezvăluit într-o amplă anchetă a The New York Times. Scopul final al Moscovei a fost provocarea de violențe de stradă și sabotarea drumului european al țării. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/83c424ff-e615-4833-97df-937923dbe8a7.jpg) Cumpărare de voturi, atacuri cibernetice, preoți racolați și tabere paramilitare pentru tineri: acestea sunt componentele unui plan rusesc fără precedent de destabilizare a Republicii Moldova în 2025, dezvăluit într-o amplă [anchetă a The New York Times](https://www.nytimes.com/2026/08/14/world/europe/russia-moldova-putin.html?unlocked_article_code=1.5VA.B7MN.qPer7LFyL8vK&smid=nytcore-ios-share). Scopul final al Moscovei a fost provocarea de violențe de stradă și sabotarea drumului european al țării. Acest articol se bazează pe interviuri cu activiști proruși, pe declarații ale unor înalți oficiali din cadrul organelor de drept și de securitate din R. Moldova, precum și pe informații de la oficiali din serviciile europene și americane de informații. The New York Times (NYT) a analizat, de asemenea, mii de documente legate de tentativele Rusiei de a se amesteca în alegerile din R. Moldova. Mulți dintre cei intervievați au insistat să vorbească sub protecția anonimatului, fie pentru a discuta despre operațiuni de securitate sensibile, fie de teama unor represalii. **Tabăra paramilitară din Serbia** Rușii au înființat tabăra de instruire într-o stațiune din vestul Serbiei în vara anului 2025, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. Participanții, majoritatea din R. Moldova, au fost plătiți cu 400 de dolari pentru a urma un curs de trei-patru zile, a spus Sergiu Zama, procurorul care anchetează de mai bine de un an cazurile legate de ingerințele electorale. Videoclipurile din tabără, despre care procurorii moldoveni și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au declarat că au fost extrase din telefoanele participanților, arată bărbați îmbrăcați în haine de camuflaj și veste antiglonț antrenându-se cu arme de asalt. Tabăra din Serbia a fost doar una dintre cele înființate de ruși. A existat și o tabără lângă Moscova, unde peste 100 de tineri moldoveni au exersat „*fabricarea și utilizarea dispozitivelor incendiare și a explozibililor artizanali*”, precum și manevrarea dronelor „*cu atașamente speciale pentru explozibili sau incendieri*”, au precizat procurorii moldoveni. Instructorii lor s-au dovedit a fi ofițeri de informații ai Rusiei, din serviciul cunoscut sub numele de GRU. Scopul lor era, potrivit oficialilor din domeniul informațiilor din trei țări care au descris aceste activități, crearea unui nucleu de trupe-„*fulger*” disciplinate, instruite pentru a interveni în alegeri. *„Ținta a fost mica Republică Moldova, o țară de aproximativ trei milioane de locuitori, care are o importanță disproporționat de mare pentru președintele Rusiei, Vladimir Putin*”, menționează autorii materialului. Campania Kremlinului a inclus metode deja cunoscute în Vest, precum atacurile cibernetice și dezinformarea. Însă, în R. Moldova, ingerința sa a mers mai departe decât în orice alt loc din afara Ucrainei, reprezentând una dintre cele mai extinse și mai îndrăznețe operațiuni de până acum din cadrul efortului lui Putin de a destabiliza Occidentul, susțin trei oficiali din serviciile occidentale de informații. Iuri Vitneanski, unul dintre liderii Partidului „*Renaștere*”, care a participat la tabăra de la Moscova, a negat că ar fi desfășurat activități subversive, susținând că scopul a fost crearea unor „*relații amicale, de cooperare*” cu tineri politicieni ruși. El a afirmat că nu știa că tabăra era supravegheată de serviciile secrete rusești. Autoritățile moldovenești au recunoscut că nu fiecare participant cunoștea adevăratul scop al instruirii. Unii participanți au spus că au refuzat să ia parte la sesiunile de antrenament. Maxim Roșca, participant la tabăra din Bosnia, a depus ulterior mărturie într-o instanță din R. Moldova, declarând că, atunci când a refuzat instruirea, un instructor rus l-a lovit cu pumnul în față și i-a scos un dinte. Pe lângă tabăra din Serbia, agenții ruși au coordonat programe de instruire în Bosnia și la Moscova, concepute pentru a transforma moldovenii proruși în activiști de teren. În octombrie 2024, trei participanți la tabăra din Bosnia au fost arestați la revenirea în R. Moldova. Aceștia transportau componente de drone, inclusiv sisteme de prindere pentru lansarea grenadelor, au menționat procurorii. De asemenea, aceștia aveau asupra lor un manual intitulat „*Bucătăria rusă: ABC-ul terorismului artizanal*”, au precizat anchetatorii. **Eforturile Rusiei în R. Moldova, scoase în vileag de investigațiile jurnalistice** Analiza NYT mai arată că Moscova a cheltuit sute de milioane de dolari într-o schemă complexă de cumpărare a voturilor, finanțată de fugarul Ilan și operată din Skolkovo – varianta Kremlinului a Silicon Valley de lângă Moscova. Detalii despre eforturile Rusiei în Moldova au ieșit la iveală datorită investigațiilor jurnalistice care descriau schema de cumpărare a voturilor și rolul direct al serviciilor secrete rusești. Oficialii ruși au negat orice amestec în treburile interne ale R. Moldova și au respins acuzațiile potrivit cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În luna decembrie a anului trecut, Vladimir Putin a adunat în mod secret mai multe persoane de rang înalt, transmițându-le că obiectivul Rusiei pentru anul 2026 este „*colapsul NATO și al UE din interior*”, au precizat oficiali din două țări care știu despre acest episod. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/a6fd3f27-12fa-420f-a634-f43990b58a82.jpg) **R. Moldova, pe locul doi după Ucraina** Jurnaliștii NYT, citând oficiali din serviciile occidentale de informații, spun că R. Moldova este un subiect central în acest efort. În ierarhia priorităților Kremlinului, cucerirea Ucrainei este pe primul loc, iar preluarea controlului asupra R. Moldova este pe locul al doilea. Deși nu este membră a Uniunii Europene sau a NATO, țara este poziționată strategic, fiind prinsă între state membre NATO și Ucraina. R. Moldova ar juca un rol ideal pentru Rusia în vederea unor viitoare agresiuni împotriva Ucrainei sau a Occidentului, au declarat oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească teritoriul din sudul Ucrainei pentru a crea un coridor terestru care să lege Rusia de R. Moldova. O hartă a mișcărilor planificate ale trupelor ruse, expusă public de președintele Belarusului la începutul războiului, arăta forțele ruse pătrunzând în regiunea transnistreană. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/bfaedfc7-e7e1-42b9-8c7b-c1ee913188c4.jpg) Rusia dorește să folosească R. Moldova „*ca pe o trambulină pentru activități ostile împotriva Ucrainei, precum și împotriva principalului său sprijinitor financiar și de apărare, UE*”, a declarat Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională și apărare al președintelui Republicii Moldova. Odată ce Guvernul a stabilit ca prioritate aderarea la UE, această decizie a transformat țara într-o țintă pentru Kremlin. La fiecare scrutin, inclusiv alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la blocul comunitar din 2024, precum și alegerile parlamentare de anul trecut, Moscova a pompat resurse importante pentru a o înlătura pe Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate de la putere. Acesta a fost obiectivul toamna trecută, când în R. Moldova au avut loc alegeri parlamentare decisive pentru a stabili dacă partidul Maiei Sandu își va păstra puterea sau o vor prelua partidele proruse. Procurorul Sergiu Zama a declarat că a fost nevoie de doar o mână de recruți pentru a destabiliza procesul de vot. „*Scopul nu a fost identificarea a o mie de persoane care să comită infracțiuni. O scânteie a fost de ajuns*”, a spus el. **Bani pentru voturi** Protestul din Taraclia, desfășurat în iulie 2025, părea unul spontan. În realitate, manifestația a fost orchestrată de la o distanță de aproximativ 900 de kilometri, la Moscova, de către Ilan Șor, care se ascunde în Rusia. Cu câteva zile înainte de protest, susținătorii acestuia, folosind aplicația Telegram, au contactat mii de moldoveni, promițându-le plăți în numerar și instruindu-i să se prezinte în fața clădirii consiliului raional cu mături – un simbol ales pentru a „*mătura acești oameni*”. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/363a5717-2201-4ea5-b1ac-9320a2b5de78.jpg) **Documente secrete, păstrate în acces liber** Publicația a obținut acces la o arhivă masivă de documente provenite de la compania de servicii financiare a lui Șor, care ajută firmele rusești să ocolească sancțiunile occidentale. Documentele conțineau numele, locațiile și datele de contact ale activiștilor racolați de rețeaua acestuia și arată că au fost reținuți și recrutați peste 150.000 de moldoveni. Documentele includeau, de asemenea, sute de pagini de conversații prin chat între persoanele care lucrau pentru Șor, al cărui nume de utilizator era „*Travolta*”. Totul indica o operațiune de amploare coordonată de Șor, menită să influențeze politica din R. Moldova mult dincolo de un singur protest, au declarat oficiali din serviciile occidentale de informații și procurori moldoveni. În schimbul banilor, recruții erau instruiți prin rețelele sociale să distribuie materiale pe internet și să participe la manifestații regizate, îndemnând moldovenii să voteze împotriva Maiei Sandu, a partidului acesteia și a aderării la Uniunea Europeană. Alte documente legate de operațiunile lui Șor, scurse pe internet, au arătat plăți către 38.000 de activiști în valoare totală de aproape 20 de milioane de dolari în cele patru luni din 2024 premergătoare referendumului privind aderarea la UE. NYT a contactat telefonic mai mulți activiști pentru a le confirma identitatea, iar alții sunt persoane publice. Folosind Telegram, acoliții lui Șor au creat 240 de chatbot-uri diferite pentru a racola și coordona recruții, arată baza de date. A existat un proces strict de verificare pentru a elimina „*infiltrații*” și informatorii poliției. Noii recruți erau numiți „*simpatizanți*”. Deasupra lor se aflau 35.000 de „*activiști*”, iar la nivelul superior se aflau 1.200 de manageri locali. Operațiunea a crescut piramidal: aproape 99.000 de membri au fost înscriși de persoane deja implicate în rețea. Recruții îl promovau pe Ilan Șor, care, vorbind în limba rusă, le promitea moldovenilor gaz gratuit. Rusia nu era menționată aproape niciodată în mod direct. Însă o reclamă distribuită pe scară largă avertiza că o relație mai strânsă cu Occidentul va duce la „*o repetare exactă a scenariului ucrainean*”. **Propagandă în biserică** Preoții au fost, de asemenea, implicați în campania Kremlinului. Sute din ei au călătorit în Rusia începând din vara anului 2024, vizitând locuri sfinte și înalți ierarhi bisericești. Înainte de a se întoarce acasă, fiecare preot a semnat un contract pentru un card de debit emis de o bancă rusească, Promsviazbank, instituție cu legături strânse cu ministerul rus al Apărării, care deține 49% din compania de servicii financiare a lui Șor. În contract, din care o copie a fost analizată de NYT, aceștia se declarau angajați ai organizației „*Evrazia*”, o structură conectată cu Kremlinul despre care oficialii occidentali din domeniul informațiilor afirmă că promovează politici proruse în fostele state sovietice. Ilan Șor face parte din consiliul de administrație al acestei organizații. În schimbul a aproximativ 1.000 de dolari lunar, preoții trebuiau să își îndemne enoriașii să respingă referendumul privind aderarea Moldovei la UE și să facă propagandă împotriva politicilor prooccidentale. Sute de preoți au acceptat banii, au declarat oficiali moldoveni. Documentele divulgate îl descriau pe un preot, părintele Gheorghe Turculeț, drept „*o sursă de încredere*” și înregistrau o plată de aproximativ 1.000 de dolari. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/0216fcfb-2ee2-4de4-8b63-d9166b41b530.jpg) **„Am câștigat bătălia, nu războiul”** Moscova a fost foarte aproape de a-și atinge scopul. În ziua alegerilor parlamentare, pe 28 septembrie 2025, rușii și-au reunit toate resursele. Provocatorii antrenați în Serbia s-au pregătit să creeze haos în Chișinău și în alte orașe. Aceștia purtau banderole galbene și albastre pentru a se recunoaște între ei în mulțime, potrivit procurorului Zama. Unii aveau asupra lor dispozitive incendiare. Hackerii ruși pătrunseseră în Comisia Electorală Centrală din Moldova și preluaseră controlul asupra a mii de routere personale. Autoritățile de la Chișinău au fost însă pregătite. În săptămânile dinaintea votului, poliția moldovenească a efectuat percheziții la sute de adrese, arestând persoane care participaseră la tabere sau primiseră bani în cadrul rețelei Șor. Experții cibernetici din R. Moldova, sprijiniți de partenerii occidentali, au neutralizat atacurile informatice. Au izbucnit proteste, însă nu s-au înregistrat violențe. Când poliția a reținut mai multe persoane suspectate că plănuiau acte de violență, cei arestați au declarat că dispozitivele incendiare aflate în posesia lor erau destinate unei petreceri de aflare a sexului unui copil care urma să se nască, a precizat procurorul Zama. PAS a obținut la limită puțin peste 50% dintre voturi, în mare parte datorită mobilizării masive a diasporei moldovenești. Pentru Kremlin, rezultatul nu a fost un eșec total: Guvernul de la Chișinău a fost obligat să cheltuiască resurse financiare și logistice uriașe din domeniul de aplicare a legii pentru a contracara ingerința. Mai mult, aliații Moscovei au folosit arestările în masă pentru a acuza guvernarea de represalii autoritare. De atunci, Kremlinul și-a extins eforturile de destabilizare. La începutul lunii martie, un atac rusesc asupra unei centrale hidroelectrice ucrainene din apropierea graniței cu R. Moldova a contaminat apa din Nistru. Ulterior, dronele rusești au lovit o linie de înaltă tensiune din vestul Ucrainei care furniza până la 70% din energia electrică a Republicii Moldova, provocând o pană masivă de curent. Moscova, concluzionează oficialii moldoveni, joacă pe termen lung. *„Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul*”, a declarat Mihai Lupașcu, directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova. **CITIȚI ȘI:** - [Antrenamente în Serbia pentru dezordini la Chișinău: peste 70 de persoane reținute pentru planuri de destabilizare a R. Moldova](https://radiomoldova.md/p/59688/antrenamente-in-serbia-pentru-dezordini-la-chisinau-peste-70-de-persoane-retinute-pentru-planuri-de-destabilizare-a-r-moldova) - [Mai mulți preoți care ar urma să plece în „pelerinaje” la Moscova, surprinși la aeroport](https://moldova1.md/p/34051/mai-multi-preoti-care-ar-urma-sa-plece-in-pelerinaje-la-moscova-surprinsi-la-aeroport) - [„Tanti Raia” a primit trei ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei: Procurorii spun că vor contesta sentința ](https://moldova1.md/p/82047/-tanti-raia-a-primit-trei-ani-de-inchisoare-cu-suspendarea-executarii-pedepsei-procurorii-spun-ca-vor-contesta-sentinta) - [PARLAMENTARE 2025 | REZULTATE PRELIMINARE FINALE: PAS - 50.2%, Blocul „Patriotic” - 24.17%, „Alternativa” - 7.96%, PN - 6.2% și PPDA - 5.62% ](https://moldova1.md/p/58353)