--- title: " Zgomotul curselor ilegale face imposibilă odihna nocturnă a cetățenilor de pe bulevardul Dacia din capitală" url: https://radiomoldova.md/p/83101/zgomotul-curselor-ilegale-face-imposibila-odihna-nocturna-a-cetatenilor-de-pe-bulevardul-dacia-din-capitala published: 2026-08-14T17:44:00Z language: ro author: "Redacția TRM" section: "Social" source: radiomoldova.md --- # Zgomotul curselor ilegale face imposibilă odihna nocturnă a cetățenilor de pe bulevardul Dacia din capitală > Bulevardul Dacia din Chișinău se transformă în pistă de curse pentru mașini și motociclete, iar nopțile sutelor de locatari sunt un calvar. Între orele 22:00 și 4:00, zgomotul produs de motoarele turate la maximum face ca pereții apartamentelor să vibreze, iar cetățenii sunt expuși gazelor toxice de eșapament și poluanților fonici, fără a se putea odihni. Autoritățile propun un Regulament ce prevede realizarea unor hărți acustice și implementarea măsurilor pentru reducerea zgomotului. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/9fe88790-5a55-47c1-b5a5-28bbc8a5949b.jpg) Bulevardul Dacia din Chișinău se transformă în pistă de curse pentru mașini și motociclete, iar nopțile sutelor de locatari sunt un calvar. Între orele 22:00 și 4:00, zgomotul produs de motoarele turate la maximum face ca pereții apartamentelor să vibreze, iar cetățenii sunt expuși gazelor toxice de eșapament și poluanților fonici, fără a se putea odihni. Autoritățile propun un Regulament ce prevede realizarea unor hărți acustice și implementarea măsurilor pentru reducerea zgomotului. **Bulevard transformat în pistă de curse ilegale** Locuitorii din cartier, în special sectorul din apropierea ieșirii spre Aeroportul Internațional „Eugen Doga”, trag un semnal de alarmă din cauza zgomotului infernal provocat noapte de noapte de cursele ilegale de mașini și motociclete. Artera principală devine o pistă de raliu, iar turele agresive de motoare și viteza excesivă fac imposibilă odihna nocturnă și îi țin treji pe locatari până la orele dimineții. O locatară din zonă a descris atmosfera insuportabilă din apartament: *„Nu poți dormi nici noaptea, nici ziua. Au fost întreceri. Des aici fac zgomot motocicletele. (...) S-au adresat la poliție, dar ce pot să le facă?”* Un alt rezident al bulevardului a spus că acest fenomen se repetă în fiecare sezon cald. *„Este un adevărat coșmar pentru noi, cei din zonă. În fiecare vară, noaptea, sunt organizate astfel de întreceri care nu ne lasă să dormim. Accelerează intenționat și turează motoarele la maximum, făcând un zgomot îngrozitor. Situația se repetă până la trei dimineața, uneori și până mai târziu. Sunt și curse de mașini. Toți suntem revoltați. Unii locatari poate au sesizat poliția”*, a mărturisit un alt cetățean afectat de cursele ilegale. Un alt locuitor din sectorul Botanica consideră că singura cale de a opri vitezomanii este aplicarea sancțiunilor mai dure din partea instituțiilor de drept: *„Poliția să își facă treaba. Dacă ar fi amenzi usturătoare, cred că s-ar reduce”*, a menționat un locuitor din zonă. **Apel la 112 și reținerea plăcuțelor de înmatriculare** Pe de altă parte, reprezentanții Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP) dau asigurări că echipajele de patrulare efectuează periodic filtre și acțiuni de verificare în zonele critice din capitală. Oamenii legii îi îndeamnă pe cetățeni să contribuie activ la documentarea contravențiilor prin furnizarea de detalii concrete despre vehiculele implicate. *„Să apeleze serviciul 112, dar și să comunice, în măsura în care este posibil, modelul și numărul de înmatriculare al vehiculului. Iar în situațiile în care sunt depistate în trafic vehicule cu modificări tehnice neconforme legislației, inclusiv sisteme de evacuare care produc un nivel excesiv de zgomot, plăcuțele de înmatriculare pot fi înlăturate, iar conducătorii auto sunt obligați să înlăture neconformitățile constatate. La fel, poliția desfășoară periodic filtre și acțiuni de verificare, iar echipajele sunt prezente în zonele cu flux sporit de autovehicule, inclusiv în vederea depistării și documentării unor astfel de încălcări”*, a declarat ofițerul de presă a INSP, **Ana Chiseliță**. Potrivit Codului contravențional al Republicii Moldova, Articolul 357, tulburarea liniștii publice între orele 22:00 și 07:00 este interzisă, nu este admisă utilizarea semnalelor acustice nejustificate, muzica dată la volum maxim sau orice alte acțiuni similare care afectează odihna cetățenilor. **Impactul zgomotului - o problemă și pentru sănătate** Poluarea fonică excesivă nu reprezintă doar un disconfort de moment, ci are consecințe grave și dovedite atât asupra sănătății, cât și a mediului înconjurător. Nivelul ridicat de zgomot provoacă alungarea păsărilor din mediul urban și degradarea ecosistemelor, având totodată un efect direct asupra sistemului nervos central. Dacă unii trecători se declară resemnați cu zgomotul urban și recomandă trecerea la mijloace de transport ecologice, alți cetățeni consideră că o problemă la fel de gravă este lipsa de bun-simț a vecinilor care tulbură liniștea în blocuri după ora 23:00. În Republica Moldova, amploarea reală a poluării sonore este greu de cuantificat din cauza lipsei stațiilor permanente de monitorizare fonică. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), măsurătorile de zgomot se efectuează doar ocazional, prin intermediul laboratoarelor de specialitate, în baza cererilor depuse de persoane juridice pentru atestarea locurilor de muncă sau ca urmare a petițiilor formulate de cetățeni. Specialiștii atrag atenția că expunerea repetată la niveluri ridicate de zgomot poate afecta sănătatea, iar lipsa unui sistem permanent de monitorizare face dificilă evaluarea amplorii fenomenului în Republica Moldova. Analizând legătura directă dintre poluarea fonică, afectarea aparatului cardiovascular și harta celor mai zgomotoase zone din Chișinău, expertul de mediu a explicat pericolul invizibil al deșeurilor sonore. *„De nenumărate ori am monitorizat nivelul zgomotului pe străzile principale ale orașului. Am luat vreo 12 puncte. Este un lucru simplu: unde este poluarea atmosferică înaltă, acolo și zgomotul este cel mai înalt. Cele mai critice, bineînțeles, sunt în partea de jos a orașului: strada Albișoara, Calea Ieșilor, zona Gării”*, a explicat ecologistul **Vladimir Garaba** pentru postul public de radio. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea fonică este a doua cea mai importantă cauză de mediu a problemelor de sănătate. Expunerea la zgomot provoacă tulburări de somn, stres, boli cardiovasculare, hipertensiune și afectarea funcțiilor cognitive. De exemplu, după doar două ore petrecute într-un mediu cu un nivel de zgomot de peste 100 de decibeli, organismul are nevoie de 16 ore de liniște pentru a se recupera complet. De menționat că pentru diminuarea poluării fonice pe termen lung, experții recomandă instalarea de panouri fonoabsorbante în jurul arterelor majore, investiții în transportul public silențios, extinderea spațiilor verzi și utilizarea mijloacelor individuale de protecție auditivă în cazul expunerii prelungite la surse intense de zgomot. **Soluții: izolare fonică, panouri fonoabsorbante și perdele forestiere** Reducerea zgomotului urban poate presupune diferite soluții, în funcție de sursa și intensitatea acestuia. Printre măsurile posibile se numără instalarea panourilor fonoabsorbante, amenajarea perdelelor forestiere și a spațiilor verzi, dar și reorganizarea circulației sau identificarea unor rute alternative pentru fluidizarea traficului. Amplasarea blocurilor de locuințe în imediata apropiere a arterelor cu trafic intens, dublată de lipsa barierelor vegetale sau a copacilor fonoprotectori, îi determină pe mulți locuitori din orașe gălăgioase să caute soluții pe cont propriu. Una dintre cele mai populare opțiuni este izolarea termică și fonică a locuințelor. *„Sunt câteva sisteme de izolare fonică. Cea mai subțire soluție pentru a izola fonic și anume a izola sunetul aerian ar fi la trei centimetri. Așa o să fie o soluție eficientă în cazul că nu există mult spațiu liber. Pentru a obține o izolare fonică mai semnificativă eliminăm și sunetul de impact cu un sistem la 7-8 cm, care se aplică pe tavan sau pe pereți. Cu părere de rău, majoritatea apartamentelor sunt izolate foarte prost”*, a explicat managerul de proiect **Nicolae Groian** pentru Radio Moldova. Pe lângă soluțiile individuale pentru apartamente, experții de mediu readuc în atenție importanța barierelor naturale din orașe. Perdelele forestiere de protecție și aliniamentele de arbori joacă un rol decisiv în purificarea aerului și amortizarea zgomotului produs de mașini. Despre eficiența vegetației urbane ca filtru natural împotriva poluanților chimici și fonici, a explicat pentru postul public de radio reprezentantul sectorului asociativ de mediu, **Gabriel Mărgineanu**. *„Ele sunt cele mai bune pentru localitate, pentru cetățean, ca să prevină acest zgomot care vine de la traseele aglomerate cu transport și de a preveni inclusiv pătrunderea poluanților clasici, atât chimici, cât și toxici”, a susținut președintele Societății Ecologice „Biotica”*, Gabriel Mărgineanu. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/39f4ee58-4c58-4790-8ce5-e442ae18c330.jpg) **Hărți acustice: zonele cu cel mai mare nivel de zgomot identificate până în 2030** Republica Moldova face primii pași pentru instituirea unui sistem național de evaluare și gestionare a zgomotului ambiental. Autoritățile susțin că noul regulament va crea cadrul necesar pentru ca problema zgomotului ambiental să fie măsurată, cartografiată și gestionată sistematic, nu doar atunci când cetățenii depun sesizări. Secretara de stat a Ministerului Mediului, **Aliona Rusnac**, spune că acesta va stabili atât responsabilitățile instituțiilor, cât și obligația de a elabora hărți acustice și planuri pentru diminuarea nivelului de zgomot. Ea subliniază că scopul este ca populația să poată identifica zonele în care poluarea fonică reprezintă o problemă. **„Acest regulament privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental este un regulament pionier prin care ne-am propus, într-adevăr, pentru prima dată, să fie stabilit un sistem național care să evalueze zgomotul produs de traficul rutier, feroviar, aerian și de unele instalații industriale, conform standardelor europene. În primul rând, regulamentul stabilește cine este responsabil de monitorizarea zgomotului, introduce obligații privind elaborarea hărților acustice și a planurilor de acțiune pentru reducerea zgomotului și asigură informarea publicului cu privire la zonele, punctele, locațiile cu impact de zgomot pe tot teritoriul țării”**, a explicat Aliona Rusnac la emisiunea [„Zi de Zi”](https://radiomoldova.md/s/ro/36) de la Radio Moldova. **Chișinăul, printre cele mai afectate zone** Implementarea regulamentului va fi făcută etapizat. Până în 2028, urmează să fie identificate și actualizate listele drumurilor, aglomerărilor urbane, aeroporturilor, căilor ferate și instalațiilor industriale care intră sub incidența noilor reguli. Până în 2030, ar urma să fie elaborate hărțile acustice strategice, iar în 2031 – planurile de acțiune pentru reducerea zgomotului. *„Cea mai afectată este capitala, deci aglomerările urbane, cu o populație de peste 100.000 de locuitori, care prognozează pentru Chișinău 567.000 de locuitori, deși probabil sunt mai mulți. (...) Avem aproximativ 36 de puncte pe țară, dintre care în Chișinău sunt 22 de puncte. În alte localități sunt 14 puncte cu acele 3 milioane de treceri ale vehiculelor”*, a mai precizat secretara de stat. **Hărțile vor indica zonele care necesită intervenții** Noua abordare nu se va limita la identificarea nivelului de zgomot. Odată cartografiate zonele afectate, autoritățile vor putea stabili măsuri concrete pentru reducerea poluării fonice. *„Aici intervin autoritățile competente și acestea sunt autoritățile administrației publice locale, sarcina lor este protejarea sănătății populației și asigurarea unui mediu sănătos. Ele sunt responsabile de cartarea zgomotului și elaborarea hărților acustice la nivel de aglomerare care depășesc parametrii admiși. (...) Când autoritățile publice locale sau operatorii economici nu respectă prevederile regulamentului, intervine nemijlocit Inspectoratul pentru Protecția Mediului, care va efectua controale planificate și inopinate pentru respectarea obligațiilor privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental”*, a declarat reprezentanta Ministerului Mediului. Ea a explicat că hărțile vor avea și o funcție practică, urmând să ofere autorităților o imagine mai clară asupra intervențiilor necesare. *„Când se vor cartografia zonele, se vor identifica cele care necesită cea mai multă atenție, de exemplu, toate școlile, grădinițele, spitalele, cartierele rezidențiale, parcurile și zonele liniștite. (...) Când vor fi elaborate hărțile, noi vom ști destul de clar care sunt acțiunile ce se impun”*, a conchis Aliona Rusnac la postul public de radio. Potrivit autorităților, hărțile acustice ar urma să devină un instrument de planificare urbană, care să permită autorităților să intervină în zonele unde expunerea populației este cea mai mare.