--- title: "Revista presei interbelice: De la Cicero la acordeon și trenuri de lux: fragmente din lumea de acum 100 de ani" url: https://radiomoldova.md/p/83540/revista-presei-interbelice-de-la-cicero-la-acordeon-si-trenuri-de-lux-fragmente-din-lumea-de-acum-100-de-ani published: 2026-08-21T10:19:39Z language: ro author: "Redacția TRM" section: "Revista presei" source: radiomoldova.md --- # Revista presei interbelice: De la Cicero la acordeon și trenuri de lux: fragmente din lumea de acum 100 de ani > Ziarul Glasul Bucovinei făcea un îndemn la lectura cu niste ,,Vorbe înțelepte" culese. Era citat Cicero: „O casă fără cărți îmi pare un trup din care a plecat sufletul”, urmată de îndemnul că nu trebuie să fii mare învățat ca să iubești cărțile. Iar Regina Elisabeta a României – Carmen Sylva oferea un criteriu simplu pentru a măsura dezvoltarea unei țări: „Vreți să cunoașteți propășirea unei țări? Numărați câte biblioteci are”. Acum 100 de ani progresul trecea și prin bibliotecă. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/eeafe85e-e9f6-4fa4-be05-587b30f248a7.jpg) Ziarul *Glasul Bucovinei* făcea un îndemn la lectura cu niste ,,*Vorbe înțelepte*" culese. Era citat Cicero: „*O casă fără cărți îmi pare un trup din care a plecat sufletul*”, urmată de îndemnul că nu trebuie să fii mare învățat ca să iubești cărțile. Iar Regina Elisabeta a României – Carmen Sylva oferea un criteriu simplu pentru a măsura dezvoltarea unei țări: „*Vreți să cunoașteți propășirea unei țări? Numărați câte biblioteci are*”. Acum 100 de ani progresul trecea și prin bibliotecă. Tot la capitolul cărți găsim în ziarul *Lupta* un articolul despre Cenzura cărților în Rusia sovietică. Ziarul relata despre epurarea bibliotecilor din Uniunea Sovietică de lucrările considerate incompatibile cu ideologia regimului. Controlul era făcut de Glavpo lit pro svet, instituția responsabilă de educația și propaganda politică. Bibliotecile, mai ales cele rurale, muncitorești și școlare, primeau instrucțiuni despre ce cărți puteau rămâne la raft și ce trebuia înlăturat. Erau vizate în special publicațiile considerate „*reacționare*” sau ostile regimului. Chiar și Tolstoi era tratat selectiv: unele dintre scrierile sale religioase erau scoase din biblioteci, în timp ce la Moscova se pregătea o ediție monumentală a operei sale, de peste 90 de volume. Interesant este că Biblia, Evanghelia și Coranul puteau rămâne, dar articolul explica motivul: autoritățile considerau că asemenea cărți puteau servi inclusiv drept material pentru propaganda antireligioasă. Așadar, nu era interzisă pur și simplu literatura veche: regimul începea să decidă ce, unde și în ce scop avea voie să citească populația. **Acordeonul împlinea 100 de ani... acum 100 de ani** La 21 august 1926, revista *Oglinda Lumii* marca centenarul acordeonului, atribuind apariția instrumentului francezului Charles Buffet și amintind evoluția lui de la simpla „*orgă a săracilor*”, cu un singur rând de clape, la acordeonul cu două claviaturi și șase octave. Și vremurile se schimbaseră deja: ziarul observa cu umor că acordeonul „*nu mai plânge*” doar în melodii duioase, ci ajunsese să cânte prin localuri foxtrot, Charleston și tango. Astăzi, 100 de ani mai târziu, acordeonul ar împlini, după această socoteală, 200 de ani. Datarea din articol nu corespunde exact istoriei acceptate astăzi a acordeonului; brevetul considerat de referință este cel al lui Cyrill Demian, la Viena, în 1829. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/2ea19e07-2ae1-408e-afbf-1283c4517395.jpg) Tot în acea zi, revista anunța ca pe o curiozitate construirea, lângă Chicago, a unui cimitir pentru păsări, cu cavouri și monumente în funcție de posibilitățile stăpânilor. Ei bine, proiectul n-a rămas doar o știre, sursele locale confirmă anul fondării și faptul că cimitirul funcționează și astăzi. Între animalele îngropate acolo se numără câini, pisici, cai, iepuri, maimuțe, țestoase și păsări. Cimitirul are astăzi aproximativ 12 acri, oferă înmormântări, incinerări și monumente funerare și este deschis vizitatorilor tot anul. Revista explica și originea curselor de ștafetă, inspirate de vechii mesageri care duceau o scrisoare dintr-un loc în altul, schimbând alergătorul la anumite puncte de pe traseu. Articolul remarca faptul că tehnica diferă de la o țară la alta și prezenta „*tehnica indiană*”: alergătorul care sosea îi întindea „*misiva*” coechipierului, iar acesta pornea chiar în momentul în care o primea. Practic, sportul păstra ideea unui obicei străvechi: mesajul trebuia să ajungă mai departe cât mai repede. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/932d72d0-e7fb-4f50-a1f2-fbe36ee9e7c1.jpg) *Oglinda Lumii* nu se oprea aici și ne impresiona și la rubrica inovații. Revista ne prezenta ,,*Cele mai noi vagoane de lux*" introduse pe ruta New York–San Francisco. Călătoria nu mai însemna doar transport: pasagerilor li se ofereau în tren concerte, spectacole de dans și chiar demonstrații de lupte sportive. Știrea era însoțită și de o fotografie a unuia dintre aceste vagoane. Cu alte cuvinte, acum 100 de ani americanii încercau deja să transforme și lunga călătorie cu trenul într-un spectacol. **Autor: Dan Melnic** ![](https://storage.radiomoldova.md/images/0608558b-5224-494d-a9b6-841f75fd1379.jpg)