--- title: "UE vrea să mobilizeze 100.000 de soldați, dar se confruntă cu o criză severă de recrutare" url: https://radiomoldova.md/p/83544/ue-vrea-sa-mobilizeze-100-000-de-soldati-dar-se-confrunta-cu-o-criza-severa-de-recrutare published: 2026-08-21T11:17:00Z language: ro author: "Liubomir Guțu" section: "Externe" source: radiomoldova.md --- # UE vrea să mobilizeze 100.000 de soldați, dar se confruntă cu o criză severă de recrutare > Planul Uniunii Europene de reînarmare, care vizează mobilizarea a 100.000 de militari, este pus în pericol de o criză gravă de personal. Din cauza salariilor neatractive, a condițiilor dificile și a lipsei de interes din rândul tinerilor, armatele europene se confruntă cu un deficit major de efective, într-o perioadă în care riscurile de securitate sunt în plină creștere. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/93c646b7-16df-4288-a56f-918a7f00c577.jpg) Planul Uniunii Europene de reînarmare, care vizează mobilizarea a 100.000 de militari, este pus în pericol de o criză gravă de personal. Din cauza salariilor neatractive, a condițiilor dificile și a lipsei de interes din rândul tinerilor, armatele europene se confruntă cu un deficit major de efective, într-o perioadă în care riscurile de securitate sunt în plină creștere. Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, susține că Europa trebuie să poată desfășura rapid aproximativ 100.000 de militari pentru a descuraja un potențial atac din partea Rusiei. Cu toate acestea, experții avertizează că atingerea acestui obiectiv se lovește de obstacole majore. Uniunea Europeană se grăbește să se reînarmeze, investind miliarde de euro pentru a oferi celor 27 de state membre resursele financiare necesare în fața posibilelor amenințări externe, notează [Euronews](https://www.euronews.com/my-europe/2026/08/21/europes-hollowed-out-armies-the-race-to-find-100000-soldiers). În ciuda acestor obiective ambițioase de cheltuieli, susținute și de angajamentele financiare revizuite în cadrul NATO, specialiștii în securitate avertizează că forțele armate europene se confruntă cu probleme severe de recrutare și de păstrare a personalului. Emmanuel Jacob, președintele Organizației Europene a Asociațiilor și Sindicatelor Militare (EUROMIL), subliniază că provocarea nu este nouă, însă gradul de urgență s-a schimbat radical. *„Imaginați-vă că suntem în 2030, an în care serviciile de informații estimează că Rusia va fi pregătită și dispusă să testeze NATO, iar 100.000 de soldați ruși se adună la granița UE și a Alianței*”, a declarat el la Vilnius, invocând evaluările serviciilor de inteligență. Îngrijorările legate de deficitul de efective existau însă cu mult înainte ca cei din Comisia Europeană să își prezinte planul de 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea continentului. Încă din 2024, Parlamentul European a adoptat un raport în care avertiza că *„forțele armate europene se confruntă cu probleme grave de recrutare și retenție”*. Cu acea ocazie, eurodeputații i-au cerut fostului șef al diplomației europene, Josep Borrell, să investigheze această criză și să propună soluții. Solicitat de Euronews să ofere o reacție, un oficial al Comisiei Europene a precizat că măsurile de recrutare și de gestionare a personalului militar rămân, în continuare, în responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru. **Salarii mici, condiții grele și concurența din privat** Conform datelor colectate de EUROMIL în urma unui sondaj realizat în rândul unor asociații militare din 12 state europene, majoritatea respondenților au descris procesul de recrutare din țările lor ca fiind „*problematic*”, în timp ce retenția personalului a fost catalogată drept „*problematică*” sau chiar *„critică”*. La acest sondaj au participat asociații militare din Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia. Rezultatele arată că militarii părăsesc cel mai frecvent sistemul după aproximativ 10 ani de serviciu. Printre cele mai mari bariere în calea recrutării se numără concurența din sectorul privat, nivelul salarial și cerințele stricte de pregătire fizică. În același timp, remunerațiile scăzute, echilibrul precar dintre viața profesională și cea personală, precum și condițiile dificile de muncă au fost identificate drept principalele motive pentru care personalul decide să plece. Printre recomandări, sondajul subliniază necesitatea unor salarii și pensii mai mari, a unui echilibru mai bun între viața personală și cea profesională, precum și a limitării orelor de muncă, în vederea atragerii și menținerii efectivelor. Steven Everts, directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), a declarat că recrutarea și menținerea personalului în cadrul forțelor armate reprezintă o provocare complexă. *„Aceștia sunt indivizi cu abilități specializate care pot fi mobilizați doar câteva luni pe an sau chiar mai puțin. Printre ei se numără experți în securitate cibernetică, specialiști în logistică și cadre medicale – toate tipurile de funcții de care armatele au nevoie*”, a precizat el. **O problemă și pentru NATO** Viitorul securității europene va depinde de capacitatea societăților de pe continent de a reconstrui un contract social în jurul apărării naționale și al serviciului public, astfel încât să se asigure efectivele necesare pentru provocările viitoare. Experta în apărare Chris Kremidas-Courtney a atras atenția, încă în 2025, că oficialii NATO au avertizat asupra faptului că modelele actuale de personal sunt *„insuficiente*” pentru un conflict de mare intensitate. Potrivit analizei, sunt necesare măsuri suplimentare pentru atragerea și menținerea personalului, fie prin consolidarea recrutării pe bază de voluntariat, fie prin mobilizare parțială. Pe lângă aspectele logistice, este nevoie și de o schimbare culturală profundă. Când Friedrich Merz, cancelarul german, s-a angajat în anul trecut să transforme Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa, anunțul a fost primit cu neliniște. Măsurile legislative ulterioare, inclusiv legea care reintroduce înregistrarea militară obligatorie, au determinat mii de oameni, în special tineri, să protesteze. Kremidas-Courtney argumentează că atragerea și menținerea trupelor vor necesita nu doar reforme organizaționale, ci și o transformare a mentalităților. *„Dacă serviciul în forțele armate este privit cu dispreț în cadrul unei societăți, puțini vor dori să rămână și chiar mai puțini se vor înrola din start”*, a scris ea. *„Viitorul securității europene va depinde de capacitatea societăților de a reconstrui contractul social în jurul apărării naționale și al altor forme de serviciu public, pentru a se asigura că Europa are soldații de care are nevoie pentru provocările care urmează”*, a concluzionat Kremidas-Courtney. **CITIȚI ȘI:** - [STUDIU | Europa și-a majorat bugetul militar cu 14% în 2025: Ucraina cheltuie 40% din PIB pentru apărare](https://moldova1.md/p/74764/studiu--europa-si-a-majorat-bugetul-militar-cu-14-in-2025-ucraina-cheltuie-40-din-pib-pentru-aparare) - [Șapte ani de război hibrid. Cum este afectată Europa de interferența Rusiei](https://moldova1.md/p/74416/sapte-ani-de-razboi-hibrid-cum-este-afectata-europa-de-interferenta-rusiei) - [Războiul hibrid, pus la îndoială de liderul MAN, care cere dovezi de la guvernare. „Ceban a beneficiat de războiul hibrid dus de Rusia împotriva R. Moldova”](https://moldova1.md/p/63910/razboiul-hibrid-pus-la-indoiala-de-liderul-man-care-cere-dovezi-de-la-guvernare--ceban-a-beneficiat-de-razboiul-hibrid-dus-de-rusia-impotriva-r-mo) - [UE condamnă încălcările repetate ale spațiului aerian al R. Moldova și reafirmă sprijinul pentru securitatea regiunii](https://moldova1.md/p/62933/ue-condamna-incalcarile-repetate-ale-spatiului-aerian-al-r-moldova-si-reafirma-sprijinul-pentru-securitatea-regiunii)