---
title: "Povestea „Limbii noastre”: De la poezia lui Mateevici la imnul Republicii Moldova"
url: https://radiomoldova.md/p/84145/povestea-limbii-noastre--de-la-poezia-lui-mateevici-la-imnul-republicii-moldova
published: 2026-08-31T16:28:20Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Social"
source: radiomoldova.md
---

# Povestea „Limbii noastre”: De la poezia lui Mateevici la imnul Republicii Moldova

> Cum au ajuns versurile lui Alexei Mateevici, scrise în 1917, să devină imnul Republicii Moldova și ce se ascunde în spatele deciziei din 1995? După declararea independenței în 1991, Republica Moldova a utilizat ca imn de stat piesa „Deșteaptă-te, române!”, cântec puternic asociat cu mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. În scurt timp însă, autoritățile au început să caute un imn care să poată fi un simbol oficial al noului stat. În 1995, poezia scrisă cu aproape opt decenii înainte a ajuns să poarte numele de imn al țării. Era „Limba noastră”, de Alexei Mateevici.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/0732a82c-b4f7-437c-97ab-0dd41eb254bd.jpg)

Cum au ajuns versurile lui Alexei Mateevici, scrise în 1917, să devină imnul Republicii Moldova și ce se ascunde în spatele deciziei din 1995? După declararea independenței în 1991, Republica Moldova a utilizat ca imn de stat piesa „Deșteaptă-te, române!”, cântec puternic asociat cu mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. În scurt timp însă, autoritățile au început să caute un imn care să poată fi un simbol oficial al noului stat. În 1995, poezia scrisă cu aproape opt decenii înainte a ajuns să poarte numele de imn al țării. Era „Limba noastră”, de Alexei Mateevici.

**„Trebuia să fie acceptat de popor”**

„Limba noastră” a devenit imnul de stat al Republicii Moldova în iulie 1995, printr-o decizie a Parlamentului condus de Petru Lucinschi, în urma unui concurs public eșuat. Adoptarea sa a marcat înlocuirea definitivă a vechiului imn comun cu al României, „Deșteaptă-te, române!”. Versurile poetului Alexei Mateevici, muzica lui Alexandru Cristea și aranjamentul compozitorului Valentin Dînga au devenit imn de stat.

*„Când a fost ales Parlamentul din anul 1994, noi ne-am confruntat cu situația de a nu avea un imn aparte al Republicii Moldova. Noi aveam imnul altei țări. Cu toată frăția, dragostea și istoria care ne leagă de România, astea sunt lucruri formale care trebuia să fie respectate. Aveam nevoie de un imn nou. Atunci am început a vorbi cu mai mulți compozitori de-ai noștri. A fost anunțat un concurs, dar care a eșuat. Toate propunerile nu erau de nivelul unui imn. Atunci a apărut o altă problemă. Imnul trebuia să fie acceptat de popor. Ne-am gândit la acest lucru și am ajuns la concluzia că „Limba noastră” va fi acceptată de toți. Nu voiam să trezim noi tensiuni în societate. Melodia nu era pentru imn și trebuia prelucrată. Dintre toți, Valentin Dînga a propus varianta cea mai bună. În lume, suntem două țări care avem un imn dedicat limbii – Lituania și noi, Republica Moldova”,* a spus Petru Lucinschi. 

Ne-am oprit la „Limba noastră” pentru că toată istoria de independență a Moldovei a fost legată de lupta pentru limbă și alfabet. Împreună cu conducerea de atunci am luat aceste decizii. De restul procedurilor s-a ocupat Ion Suruceanu, care era deputat în Parlament și era mai apropiat de compozitorul Valentin Dînga”, a relatat Petru Lucinschi, pentru Radio Moldova.

[Audio: https://trm.blob.core.windows.net/photos/a394103f-a6cb-4dfe-a843-ce1809d93334.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/8/31/MATERIAL-LIMBANOASTRAELENASTEGARI.m4a/playlist.m3u8)

**Elogiu adus limbii române**

Ion Suruceanu, Artist al Poporului și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, își amintește perioada în care legislativul ales în 1994 s-a confruntat cu problema adoptării unui imn național.

*„Îmi spunea Petru Lucinschi să mă gândesc la un imn nou. Mie mi-a venit ideea să facem „Limba noastră”. Dar cum? La concurs nu existau nici pe aproape melodii pentru imn. Eram la muncă. Nu m-am dus la masă la prânz și aud la Radio Moldova: Aici, Chișinău, este ora 13:00. Și zic: ia stai. Am rugat-o pe secretara mea să ia legătura cu secretara lui Petru Lucinschi. I-am zis președintelui Parlamentului: „Este imnul!”. Am început să-i fredonez melodia. Crezi că acesta este imn?, m-a întrebat Petru Lucinschi. „Da. Am și băiat care îl va face”. Era Valentin Dînga. L-am sunat pe Dînga și l-am rugat să lucreze la aranjamentul piesei. Prin telefon l-a cântat și i-am zis să-l facă și cu orchestra”,* povestește Ion Suruceanu.

După ce Valentin Dînga a realizat versiunea orchestrală, lui Petru Lucinschi i-a plăcut imnul, iar în iulie 1995 acesta a fost votat de Parlament. 

*„În iulie, în ultima ședință înainte de concediu, în sală au fost puse boxe să ascultăm imnul. După primele acorduri, toți erau în picioare. Și Frontul Popular. Toți intonau imnul și băteau din palme. Și acum, când îl asculți, înțelegi cât e de frumos imnul nostru”,* își mai amintește Ion Suruceanu.

Alexei Mateevici a citit pentru întâia oară poemul în mai 1917, la Congresul învățătorilor, iar două luni mai târziu acesta a fost publicat în ziarul „Cuvânt moldovenesc”. Poemul are 12 strofe, a câte patru versuri fiecare. La 19 ani de la publicarea poemului, compozitorul Alexandru Cristea a scris muzica pentru versurile din „Limba noastră”. În iulie 1995, a fost adoptat imnul „Limba noastră”. Piesa reprezintă un elogiu adus limbii materne și un simbol al suveranității statului.

**Autoare: Elena Stegari**