---
title: "Revista presei interbelice: Acum 100 de ani, Tolstoi își părăsea casa, radioul ajungea până la Giurgiu, iar frizerii plecau din Chișinău"
url: https://radiomoldova.md/p/84322/revista-presei-interbelice-acum-100-de-ani-tolstoi-isi-parasea-casa-radioul-ajungea-pana-la-giurgiu-iar-frizerii-plecau-din-chisinau
published: 2026-09-03T08:22:32Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice: Acum 100 de ani, Tolstoi își părăsea casa, radioul ajungea până la Giurgiu, iar frizerii plecau din Chișinău

> În 1926, ziarul Dimineața povestea drama ultimelor zile ale lui Lev Tolstoi. În noiembrie 1910, la 82 de ani și după 48 de ani de căsătorie, scriitorul și-a părăsit casa de la Iasnaia Poliana.
Principala sursă a conflictului cu soția sa, Sofia Andreevna, erau banii și drepturile asupra operelor sale: Tolstoi voia să renunțe la avere și să permită libera reproducere a scrierilor, în timp ce soția dorea să păstreze veniturile pentru familie.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/94915fd6-8241-46e5-b2e2-5ce9e9bb7778.jpg)

În 1926, ziarul *Dimineața* povestea drama ultimelor zile ale lui Lev Tolstoi. În noiembrie 1910, la 82 de ani și după 48 de ani de căsătorie, scriitorul și-a părăsit casa de la Iasnaia Poliana.
Principala sursă a conflictului cu soția sa, Sofia Andreevna, erau banii și drepturile asupra operelor sale: Tolstoi voia să renunțe la avere și să permită libera reproducere a scrierilor, în timp ce soția dorea să păstreze veniturile pentru familie.

Cu puțin înainte spusese: „Eu n-o să mor în casa asta! M-am hotărât să plec!” A plecat. Câteva zile mai târziu, a murit în gara Astapovo.

**Același ziar ne informa că Postul de radio din București a fost auzit până la Giurgiu**

În 1926, postul experimental al Institutului Electrotehnic al Universității din București făcea noi încercări de emisie cu un aparat construit în țară, de numai 50 de wați. Emisia de marți seara fusese recepționată în toată Capitala și chiar la Giurgiu. Problema era însă programul: din lipsă de fonduri, muzica era transmisă după plăci de gramofon.

De aceea, conducerea postului făcea apel la radioamatorii care știau să cânte la instrumente să vină și să interpreteze în fața microfonului, pentru ca programul să devină mai atractiv. Practic, acum 100 de ani, radioul românesc își căuta interpreții direct printre ascultători.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/fd4f4859-afed-4e7a-9c21-04da5bd463dc.jpg)

Ziarul *România Nouă* ne semnala o mică problemă a pieței muncii din Chișinău: frizerii de aici plecau peste Prut în căutarea unor locuri de muncă mai bune. În numai 15 zile, 20 de lucrători-frizeri părăsiseră Chișinăul. Efectul se simțea imediat: dacă în anul precedent într-o frizerie lucrau în mod obișnuit trei-patru frizeri, acum în multe dintre ele mai rămăsese câte unul singur.

Ziarul scria și despre o nouă instituție la Chișinău: Un Institut de statistică.  Direcția Generală a Statisticii se voia a fi o instituție autonomă, independentă de ministere. Din ea urmau să facă parte reprezentanți ai autorităților militare și comunale, Camerei de Comerț, clerului ortodox, inspectoratelor școlar și al muncii. Chișinăul își organiza o structură locală pentru statistici oficiale — încercarea de a pune în cifre populația, economia și viața orașului.

Ziarul *Viitorul* ne propune programul artistic al săptămânii unde îl găsim și pe George Enescu. În 1926, apropierea noii stagiuni muzicale venea cu numele său „Maestrul George Enescu”, care urma să dirijeze trei concerte ale Filarmonicii. Acum 100 de ani, Enescu era deja anunțat drept „Maestrul” — iar apariția lui la pupitrul Filarmonicii era, în sine, un eveniment.

Ziarul *Adevărul* readucea în discuție Tratatul cu Italia și problema Basarabiei.

Ziarul se întreba dacă tratatul va cuprinde și recunoașterea unirii Basarabiei cu România. Guvernul răspundea că problema Basarabiei era „*definitiv și irevocabil tranșată prin voința poporului român*”. Era reamintită declarația făcută de Averescu la Bălți, în 1924: „*Garanția alipirii înfăptuite stă scrisă pe vârful baionetelor noastre*”.

Ziarul însă insista: dacă tratatele internaționale erau importante pentru garantarea frontierelor României, de ce să nu fie folosit și tratatul cu Italia pentru consolidarea situației Basarabiei....

**Autor Dan Melnic**