--- title: "Revista presei internaționale | Emisarii SUA caută pacea, Rusia insistă pe război; Extrema dreaptă își întărește poziția în Germania" url: https://radiomoldova.md/p/84566/revista-presei-internationale--emisarii-sua-cauta-pacea-rusia-insista-pe-razboi-extrema-dreapta-isi-intareste-pozitia-in-germania published: 2026-09-07T09:07:00Z language: ro section: "Externe" source: radiomoldova.md --- # Revista presei internaționale | Emisarii SUA caută pacea, Rusia insistă pe război; Extrema dreaptă își întărește poziția în Germania > Presa internațională își concentrează astăzi atenția asupra eforturilor diplomatice ale administrației Trump pentru reluarea negocierilor privind războiul din Ucraina, în contextul vizitei emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. În același timp, publicațiile occidentale analizează riscul amplificării confruntării dintre Rusia și Occident, precum și ascensiunea extremei drepte și schimbările de atitudine față de Ucraina în Europa. Un alt subiect major îl reprezintă conflictul dintre Statele Unite și Iran și consecințele acestuia asupra securității internaționale și piețelor energetice. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/0712eff3-c174-4183-b357-86fcd3a495e9.jpg) Presa internațională își concentrează astăzi atenția asupra eforturilor diplomatice ale administrației Trump pentru reluarea negocierilor privind războiul din Ucraina, în contextul vizitei emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. În același timp, publicațiile occidentale analizează riscul amplificării confruntării dintre Rusia și Occident, precum și ascensiunea extremei drepte și schimbările de atitudine față de Ucraina în Europa. Un alt subiect major îl reprezintă conflictul dintre Statele Unite și Iran și consecințele acestuia asupra securității internaționale și piețelor energetice. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit duminică la Kiev cu emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, care au venit în capitala ucraineană după vizita la Moscova, relatează [BBC](https://www.bbc.com/russian/articles/cp84d86m2npo). Cei doi au transmis Kievului „noi idei” privind încheierea războiului, al căror conținut nu a fost făcut public, iar Witkoff a anunțat pregătirea unei noi întâlniri trilaterale între Ucraina, Statele Unite și Rusia, informează postul britanic. BBC identifică problema teritoriilor ocupate, în special a Donbasului, drept principalul obstacol în calea unui acord, în condițiile în care Moscova și Kievul își mențin poziții ireconciliabile. În același timp, Zelenski susține, citat de aceeași sursă, că poziția militară consolidată a Ucrainei îi permite să negocieze pentru pace și avertizează că, fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, negocierile s-ar transforma în ultimatumuri. Sursele [Financial Times](https://www.ft.com/content/1e2d9db0-cb2c-4c79-942b-f0aff960e4c5?syn-25a6b1a6=1) dezvăluie că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au prezentat la Kiev versiuni actualizate ale unor documente mai vechi privind încheierea războiului, adaptate la schimbările intervenite după blocarea negocierilor din februarie. Publicația arată că cei doi au venit cu puține idei noi și încearcă mai degrabă să relanseze propunerile anterioare și să reducă diferențele dintre Kiev și Moscova, principala problemă fiind în continuare teritoriile din Donbas aflate sub control ucrainean. Financial Times apreciază că un acord pentru încheierea războiului până la iarnă este puțin probabil, deși partea americană și echipa lui Volodimir Zelenski speră că pot fi obținute unele progrese în următoarele luni. În acest context, publicația relatează că discuțiile s-au concentrat și asupra măsurilor prin care Ucraina ar putea fi ajutată să facă față noilor atacuri rusești asupra infrastructurii în perioada următoare. [UNIAN](https://www.unian.net/war/putin-dal-ponyat-chego-hochet-ot-ukrainy-posle-peregovorov-v-isw-ocenili-shansy-na-mir-13492194.html) rezumă o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), potrivit căreia Vladimir Putin nu dă semne că ar fi dispus să accepte compromisuri importante pentru încheierea războiului și continuă să creadă că obiectivele Moscovei pot fi atinse prin mijloace militare. Analiștii ISW arată că Rusia își menține cerințele maximaliste, inclusiv retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și renunțarea Kievului la perspectiva aderării la NATO. În evaluarea citată de UNIAN, comandanții militari îi alimentează lui Putin convingerea că armata rusă poate ocupa întreaga regiune Donețk până la sfârșitul anului, în pofida dificultăților întâmpinate pe front. ISW consideră însă nerealist acest obiectiv, ceea ce sugerează că încrederea Kremlinului în obținerea unei victorii militare continuă să fie unul dintre principalele obstacole în calea unui compromis politic. Rusia ar putea încerca să provoace NATO, pe fondul dificultăților întâmpinate de armata rusă în Ucraina, avertizează [The Globalist](https://www.theglobalist.com/why-putins-next-move-in-his-war-against-ukraine-is-against-europe/), care indică orașul estonian Narva drept una dintre posibilele ținte. Publicația descrie un scenariu în care Moscova ar recurge la o incursiune limitată pe teritoriul Alianței, pentru ca apoi să folosească reacția occidentală drept justificare pentru escaladarea conflictului și o nouă mobilizare în Rusia. În analiza The Globalist, Narva ar fi deosebit de vulnerabilă deoarece are o populație predominant rusofonă și se află chiar la granița cu Rusia, ceea ce i-ar permite Kremlinului să invoce, după modelul folosit înaintea invaziei Ucrainei, necesitatea „protejării vorbitorilor de limbă rusă”. Publicația subliniază că este doar un scenariu posibil, dar consideră periculoasă ignorarea acestui risc, întrucât un atac asupra unui stat NATO ar putea declanșa o criză majoră de securitate în Europa. Scenariul unei confruntări directe cu Occidentul capătă o nouă dimensiune prin declarațiile oficialilor ruși, ministrul de Externe Serghei Lavrov susținând că Rusia se află deja în fața unei amenințări de război din partea Germaniei. Într-un interviu acordat publicației [Vesti](https://t.me/vestiru/228459), Lavrov afirmă că acuzațiile occidentale la adresa Moscovei după incidentul cu o dronă de la aeroportul din Leipzig reprezintă începutul unui „adevărat război”. Șeful diplomației ruse îl acuză pe cancelarul Friedrich Merz că „se îndreaptă, practic, spre un război cu Rusia” și susține că Moscova va trage concluzii din declarațiile acestuia, comparând totodată actuala politică germană cu perioada de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Mai multe publicații germane, între care [Der Spiegel](https://www.spiegel.de/politik/deutschland/russlands-angriffe-und-deutschlands-antwort-das-ende-der-zurueckhaltung-a-3891a075-416a-460c-8d71-1006129ec988), au scris zilele trecute că Berlinul pregătește noi măsuri de sprijin pentru Ucraina, urmând să livreze în septembrie mii de drone de atac și rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T, precum și să aprofundeze cooperarea dintre serviciile de informații germane și ucrainene. Der Spiegel relatează totodată că atacul cu drone de la aeroportul din Leipzig ar putea avea legătură cu una dintre țările europene, iar Serbia este indicată drept una dintre posibilele verigi ale operațiunii. Potrivit presei germane, serviciile occidentale de informații consideră Serbia un centru al operațiunilor ruse de sabotaj în Europa, unde serviciile ruse ar putea recruta și instrui agenți. [The Telegraph](https://www.telegraph.co.uk/world-news/2026/09/06/china-secretly-supplied-russia-components-killer-drones/) publică o investigație care scoate la iveală un posibil sprijin direct al Chinei pentru industria de drone a Rusiei, folosită în războiul împotriva Ucrainei. Publicația arată că o companie de stat chineză a furnizat Rusiei 46 de tone de materie primă necesară producerii fibrei de carbon utilizate la fabricarea dronelor de luptă. Potrivit investigației, materialul a fost livrat la începutul anului companiei „Alabuga-Volokno”, care produce fibra de carbon folosită în principal pentru dronele de atac „Gheran” fabricate în zona economică specială Alabuga. The Telegraph precizează că marfa a fost declarată drept fibră sintetică destinată unor scopuri civile, iar experții estimează că volumul livrat ar fi suficient pentru producerea componentelor din fibră de carbon pentru aproximativ 1.300 de drone. Publicația susține că documentele analizate au fost considerate autentice de autoritățile americane și ucrainene și avertizează că astfel de livrări ar putea atrage noi sancțiuni împotriva Chinei, care neagă că furnizează Rusiei armament letal. În timp ce sprijinul acordat Rusiei de China ridică noi semne de întrebare privind evoluția războiului din Ucraina, presa internațională atrage atenția și asupra schimbărilor politice din Europa, unde extrema dreaptă continuă să câștige teren. Un exemplu în acest sens vine din Germania, unde partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut 44% din voturi la alegerile regionale desfășurate duminică în Saxonia-Anhalt, în timp ce Uniunea Creștin-Democrată a cancelarului Friedrich Merz s-a clasat pe locul al doilea, cu 17% din sufragii, relatează [Reuters](https://www.reuters.com/world/germanys-far-right-afd-seeks-landmark-state-victory-saxony-anhalt-votes-2026-09-06/). Agenția de presă califică rezultatul drept unul istoric, întrucât, pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, extrema dreaptă se află la un pas de a ajunge la guvernarea unui land german. Reuters apreciază că victoria reprezintă un eșec major pentru Friedrich Merz și oferă AfD un argument puternic pentru a se prezenta drept o alternativă de guvernare la nivel național, înaintea alegerilor federale din 2029. Totuși, formațiunea nu poate guverna singură Saxonia-Anhalt și are nevoie de aliați, în condițiile în care principalele partide germane au exclus până acum orice colaborare cu AfD, acuzată de legături cu Rusia, subliniază Reuters. Premierul polonez Donald Tusk a reacționat dur la victoria partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile din Saxonia-Anhalt, constată [Wiadomości](https://wiadomosci.onet.pl/swiat/donald-tusk-napisal-o-idiotach-i-zdrajcach-dostal-riposte-od-polityka-afd/fjb3wl1), preluând mesajul transmis de șeful executivului de la Varșovia pe platforma X. Tusk afirmă în postarea sa că în Polonia doar „idioții sau trădătorii” se pot bucura de acest rezultat, sugerând că printre cei care salută succesul AfD se numără membri ai partidelor de opoziție Confederația și Lege și Justiție (PiS) din Polonia. Wiadomości remarcă în acest fel poziția categorică a premierului față de ascensiunea extremei drepte germane și față de politicienii polonezi care o privesc favorabil. Avertismentul lui Donald Tusk privind ascensiunea extremei drepte are o puternică dimensiune internă în Polonia, unde formațiunile naționaliste folosesc tot mai intens tema ucraineană în lupta politică, scrie [Politico](https://www.politico.eu/article/poland-anti-ukraine-violence/). Publicația observă că atitudinea unei părți a societății poloneze față de ucraineni s-a deteriorat, politicienii de dreapta asociind prezența acestora cu cheltuielile sociale și readucând în prim-plan disputele istorice dintre cele două popoare. Politico atrage atenția că retorica antiucraineană este însoțită și de o creștere a atacurilor, poliția poloneză înregistrând 180 de sesizări privind infracțiuni motivate de ură etnică împotriva ucrainenilor în prima jumătate a anului, cu aproximativ 30% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Potrivit publicației, schimbarea atitudinii este confirmată și de sondaje: ponderea polonezilor care declară simpatie față de ucraineni a scăzut de la 51% în 2023 la 29% în ianuarie 2026, iar ambasadorul Ucrainei la Varșovia avertizează că această temă a devenit un instrument al confruntării politice interne. De la efectele războiului din Ucraina asupra politicii europene, presa internațională își îndreaptă atenția spre conflictul din Orientul Mijlociu care continuă să alimenteze tensiunile geopolitice și să afecteze relațiile dintre Occident și o altă putere rivală – Iranul. La șase luni de la loviturile americano-israeliene asupra Iranului, conflictul rămâne blocat între presiunea militară și eforturile diplomatice, iar negocierile pentru reluarea procesului de pace avansează cu dificultate, relatează AFP. Agenția franceză observă că reluarea operațiunilor militare americane și riposta iraniană în apropierea Strâmtorii Ormuz arată că nici Washingtonul, nici Teheranul nu par dispuse să renunțe la presiunea militară, în timp ce Donald Trump susține că atacurile americane au provocat Iranului pagube mult mai mari decât recunoaște regimul de la Teheran. În paralel, AFP descrie o situație economică tot mai dificilă pentru Iran, afectat de sancțiunile americane, restricționarea exporturilor de petrol, inflație și deprecierea monedei naționale. Cu toate acestea, Teheranul respinge ideea că presiunile economice și militare l-ar putea determina să-și schimbe politica, ceea ce, în evaluarea AFP, complică și mai mult perspectiva unei soluții diplomatice. Războiul cu Iranul și perturbările de pe piața petrolului au împins prețurile carburanților din Statele Unite la niveluri record pentru Ziua Muncii, relatează [Associated Press](https://apnews.com/article/labor-day-record-high-gas-prices-dffb7d3fa06ef930aaeebc380e5e4e0e). Agenția americană notează că transporturile de țiței prin Strâmtoarea Ormuz s-au redus drastic, în timp ce Iranul refuză redeschiderea acestei rute strategice, iar prețul mediu al motorinei a atins vineri un nivel record de 5,85 dolari pe galon. Associated Press subliniază că scumpirea motorinei se reflectă deja în costurile de transport și, implicit, în prețurile plătite de consumatori, în timp ce producția rafinăriilor americane funcționează aproape de capacitatea maximă. Situația este complicată și de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și de reducerea producției în unele rafinării chineze, remarcă experții intervievați de Associated Press. Ei avertizează că evoluția prețurilor rămâne imprevizibilă atât timp cât persistă tensiunile din Orientul Mijlociu.