---
title: "Revista presei interbelice | Anul 1926, în paginile ziarelor: Femei curajoase, Dostoievski, Basarabia și visul „Astrei”"
url: https://radiomoldova.md/p/84781/revista-presei-interbelice--anul-1926-in-paginile-ziarelor-femei-curajoase-dostoievski-basarabia-si-visul-astrei-
published: 2026-09-10T09:52:12Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice | Anul 1926, în paginile ziarelor: Femei curajoase, Dostoievski, Basarabia și visul „Astrei”

> Ziarul Universul publica o fotografie cu titlul „Trecerea Canalului Mânecii înot”. În imagine, americanca de origine daneză Millie Corson este surprinsă aproape de țărmul englez, după o traversare de peste 15 ore.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/62cc88c9-8042-4038-885c-c2ec3e29b22e.jpg)

Ziarul Universul publica o fotografie cu titlul „Trecerea Canalului Mânecii înot”. În imagine, americanca de origine daneză Millie Corson este surprinsă aproape de țărmul englez, după o traversare de peste 15 ore.

Performanța era extraordinară pentru epocă: Corson devenea a doua femeie care reușea traversarea Canalului Mânecii și prima mamă care o făcea.

Iar tradiția continuă: Canalul Mânecii este și astăzi una dintre marile provocări ale înotului în ape deschise, traversările fiind în continuare organizate și omologate. Acum 100 de ani presa urmărea traversarea Canalului Mânecii; chiar în 2026, noi am urmărit de acasă traversarea Bosforului de către premierul Vasile Tofan și fiul său. Altă strâmtoare, aceeași fascinație pentru a uni două maluri înot.

Ziarul scria și că Muzeul Istoric de Stat din Rusia primise în dar o scrisoare a lui Feodor Dostoievski, în care scriitorul își exprima părerea despre adaptarea romanelor pentru scenă.

Dostoievski fusese întrebat dacă acceptă dramatizarea unuia dintre romanele sale și răspunsese că există *„un fel de taină a artei”*: forma epică și cea dramatică nu pot fi pur și simplu suprapuse. Pentru el, erau două forme diferite de artă, fiecare cu propriul mod de a construi și exprima un gând.

Interesant este că, deși el însuși evita să-și dramatizeze operele, nu le-a interzis altora să încerce. La 100 de ani de la această știre, Dostoievski este unul dintre romancierii adaptați frecvent pentru scenă. 

Ziarul România Nouă primea o corespondență de la Edineț, care pare a fi scrisă și astăzi. La Edineț, după Unire, rusa încă se vorbea în instituții.

Se reclama faptul că târgul rămăsese, în opinia autorului, aproape neschimbat față de perioada de dinainte.

Una dintre nemulțumirile sale era chiar limba folosită în instituții. Deși trecuseră opt ani de la Unirea Basarabiei cu România, autorul scria: *„nimic nu s-a schimbat în el și chiar nici limba rusă, care încă se vorbește prin instituții”*.

Prefectul județului promisese o comisie care să verifice actele, iar corespondentul încheia sceptic: *„Când? Să așteptăm?”*

Tot Ziarul România Nouă anunța sosirea a doi turiști austrieci la Chișinău care porniseră să înconjoare lumea pe jos.

Plecaseră în 1924, iar planul lor era unul uriaș: să-și încheie călătoria abia în 1932 — deci opt ani pe drum.

Până la Chișinău trecuseră deja prin Austria, Elveția, Grecia, Arabia, Egipt, Franța, Belgia, Olanda, Germania, Finlanda sau Polonia.

Chișinăul nu era capătul drumului. De aici, cei doi urmau să pornească spre India.

**„Astra”, far al latinității în Basarabia**

![](https://storage.radiomoldova.md/images/1ebd12ab-53fb-4427-8847-8c7cb6e2798c.jpg)

Exact acum 100 de ani, la 10 septembrie 1926, profesorul Onisifor Ghibu, comisar general al „Astrei” pentru Basarabia, prezenta un raport despre misiunea pe care această mare asociație culturală trebuia să o aibă aici.

Formula era foarte puternică: „Astra” trebuia să devină *„far al Latinității în Basarabia”*. Ghibu spunea că, după mai bine de un secol de dominație rusească, influența culturii ruse rămânea uriașă, iar „Astra” trebuia să *„recâștige terenul pierdut”* și să îndrepte intelectualitatea basarabeană spre *„marile centre ale Latinității occidentale”*. Folosea chiar un cuvânt foarte expresiv pentru programul său: „relatinizarea” Basarabiei.

Ghibu cerea ca „Astra” din Ardeal să sprijine efectiv activitatea din Basarabia, ca aceasta să primească bani în bugetul asociației și — foarte interesant — propunea ca următoarea Adunare Generală a „Astrei” să se țină la Chișinău.

Ziarul publica alături și fotografia celor care conduseseră „Astra” în cei 65 de ani de existență, de la Andrei Șaguna, primul președinte, până la Vasile Goldiș.


**Autor: Dan Melnic**