--- title: "Redeschiderea punctului feroviar Prut 2, efecte în lanț pentru CFM. Bolea: Venituri suplimentare de peste 20 de milioane de lei" url: https://radiomoldova.md/p/84785/redeschiderea-punctului-feroviar-prut-2-efecte-in-lant-pentru-cfm-bolea-venituri-suplimentare-de-peste-20-de-milioane-de-lei published: 2026-09-10T10:06:56Z language: ro author: "Iulian Fanaru" section: "Economic" source: radiomoldova.md --- # Redeschiderea punctului feroviar Prut 2, efecte în lanț pentru CFM. Bolea: Venituri suplimentare de peste 20 de milioane de lei > Redeschiderea punctului feroviar Prut 2, în zona Cantemir-Fălciu, a generat în lunile iunie, iulie și august venituri suplimentare de peste 20 de milioane de lei pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM), susține vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Potrivit acestuia, reluarea funcționării nodului feroviar a permis creșterea transporturilor de mărfuri și a activității în mai multe stații din sudul țării. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/d82107e2-a46b-423a-8c52-5bd7b24bcb4f.jpg) Redeschiderea punctului feroviar Prut 2, în zona Cantemir-Fălciu, a generat în lunile iunie, iulie și august venituri suplimentare de peste 20 de milioane de lei pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM), susține vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Potrivit acestuia, reluarea funcționării nodului feroviar a permis creșterea transporturilor de mărfuri și a activității în mai multe stații din sudul țării. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/2d5ab15e-1e1e-4564-9f36-14082ce838fa.jpg) În același timp, ministrul afirmă că situația financiară gravă în care a ajuns CFM de-a lungul anilor a fost determinată inclusiv de furturi și de o administrare defectuoasă. Autoritățile pregătesc acum separarea infrastructurii feroviare de activitatea de transport și promit o reformare a întreprinderii până la sfârșitul anului 2026. Totodată, planurile de viitor includ lansarea unei curse feroviare regulate între Iași și Ungheni, pentru a oferi o alternativă la transportul rutier. **Venituri de 20 de milioane de lei datorită deschiderii stației de la Fălciu** Anul 2026 ar putea fi considerat *„anul căilor ferate”*, după ce întreprinderea de stat a reușit să achite integral restanțele salariale acumulate față de angajați, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea, la emisiunea [„Bună Dimineața”](https://moldova1.md/s/ro/1) de la Moldova 1, ediția din 10 septembrie. Ministrul susține că stabilizarea financiară a întreprinderii reprezintă unul dintre primele rezultate importante obținute după o perioadă îndelungată de declin. Un exemplu în acest sens este redeschiderea punctului feroviar Prut 2, în cadrul conexiunii Cantemir–Fălciu. Vlad Bolea afirmă că reluarea activității acestui nod a generat efecte economice favorabile care s-au extins și asupra altor stații din sudul Republicii Moldova. *„O simplă deschidere în luna aprilie a stației de la Fălciu a făcut ca, în lunile iunie, iulie și august, să obținem venituri suplimentare de peste 20 de milioane de lei”*, a declarat ministrul la postul public de televiziune. Potrivit oficialului, redeschiderea punctului a facilitat transportul unor volume importante de mărfuri, inclusiv pietriș destinat infrastructurii rutiere. El a explicat că Republica Moldova importă astfel de materiale din Ucraina și România, iar transportul feroviar permite aducerea unor cantități considerabil mai mari decât cel rutier. Ministrul a exemplificat prin garniturile capabile să transporte aproximativ 3.000 de tone de pietriș, mărfurile fiind descărcate în zona Prut 1 și redirecționate ulterior către șantierele din țară. Totodată, repunerea în funcțiune a unor puncte feroviare a asigurat accesul spre stații precum Cahul și Văleni, inclusiv pentru tranzitul cerealelor destinate exportului. În opinia lui Bolea, exemplul Cantemir–Fălciu demonstrează că reabilitarea unei singure verigi poate revigora întregul sistem feroviar: *„Pentru că o stație, un nod, cum ar fi cea din Cantemir, Prut 2, dă viață multor altor stații și creează noi oportunități”*. Ministrul a subliniat că obiectivul autorităților este ca întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova, care se întinde pe aproximativ 1.150 de kilometri, să redevină complet funcțională. În paralel, CFM trebuie să-și consolideze capacitatea de a atrage mărfuri și de a deveni competitivă pe piața de profil. **CFM, „vacă de muls” pentru politicieni, miniștri și directori ai CFM** Situația actuală este însă departe de potențialul real al întreprinderii. Vladimir Bolea afirmă că, în februarie 2025, CFM ajunsese la încasări de aproximativ 22 de milioane de lei, sumă insuficientă pentru acoperirea fondului de salarizare. Ulterior, în perioada septembrie–octombrie 2025, veniturile au urcat la aproape 70 de milioane de lei, fără a fi operate schimbări radicale în infrastructură sau în dotarea tehnică. Ministrul susține că principala schimbare a constat în abordarea managerială, întrucât CFM trebuie să caute activ clienți și să convingă agenții economici să-și transporte mărfurile pe calea ferată. În același context, ministrul a adus acuzații dure privind modul în care CFM a fost administrată în ultimele decenii, răspunzând la întrebarea despre cauzele care au dus întreprinderea într-o situație atât de gravă. *„Se fura. Foarte simplu”*, a declarat Vladimir Bolea. Potrivit ministrului, Calea Ferată a Moldovei ar fi fost tratată ani la rând ca o sursă din care diverse persoane își puteau însuși resurse. *„Calea Ferată a Republicii Moldova era o vacă de muls pentru toată lumea”*, a spus Bolea, adăugând că de pe urma întreprinderii ar fi beneficiat, în perioade diferite, politicieni, miniștri și directori ai CFM. El a susținut că o altă problemă majoră a fost numirea unor manageri care nu dețineau experiența necesară pentru administrarea unui agent economic de asemenea proporții. În opinia sa, schimbarea atitudinii față de activitatea comercială a permis creșterea veniturilor. Bolea afirmă că întreprinderea nu mai trebuie să aștepte ca agenții economici să solicite vagoane, ci să meargă ea însăși spre exportatori și importatori. *„Nu trebuie să vii să dai mită la Calea Ferată ca să-ți dea vagoane la încărcat, să rogi de cineva să-ți dea vagoane*”, a declarat ministrul, făcând referire la practicile pe care susține că le-ar fi moștenit. Totodată, Bolea admite că CFM se confruntă în continuare cu dificultăți serioase. El a explicat că încasările au scăzut la un moment dat de la circa 60 de milioane la 45 de milioane de lei, inclusiv din cauza unor factori externi, precum scăderea nivelului apei pe Dunăre și Prut, care afectează transportul fluvial și, implicit, fluxurile logistice. Ministrul consideră însă că potențialul de dezvoltare al întreprinderii depășește considerabil volumul actual de activitate. Capacitatea tehnică a rețelei ar permite circulația a aproximativ 24 de garnituri de tren pe parcursul a 24 de ore, în timp ce în perioada de criză traficul scăzuse la doar două garnituri pe zi. O altă prioritate pe agendă este reabilitarea infrastructurii. Bolea a menționat că, în cursul anului 2026, vor fi valorificate resurse financiare de aproximativ 300 de milioane de lei alocate anterior pentru CFM, bani destinați inclusiv achiziționării de traverse și șine. Ministrul insistă ca lucrările de reparație să fie executate de propriii angajați ai CFM, astfel încât întreprinderea să-și dezvolte capacitățile tehnice interne. **CFM, divizată în două entități** Reforma CFM, aflată în desfășurare, ar urma să schimbe și modul în care este organizată întreprinderea. Potrivit ministrului, [actuala structură va fi separată în două societăți pe acțiuni](https://moldova1.md/p/84696/cfm-reorganizata-in-doua-entitati-pana-la-sfarsitul-anului-potrivit-angajamentelor-fata-de-ue-guvernul-vrea-o-lege-speciala-ca-sa-evite-blocajul), ambele urmând să rămână în proprietatea statului. Prima va administra infrastructura feroviară și va beneficia de subvenții de la bugetul public pentru întreținere și dezvoltare. Cea de-a doua societate va gestiona transportul de mărfuri și pasageri și va funcționa ca un agent economic care concurează pe piață cu ceilalți operatori. Bolea precizează că, în etapa actuală, nu se pune problema privatizării CFM. Ambele societăți vor avea capital majoritar de stat, iar conducerea acestora urmează să fie selectată prin concurs. *„Contează foarte mult să vină persoane cu capacități manageriale care înțeleg ce înseamnă să administrezi o instituție de acest gen”*, a punctat vicepremierul, la Moldova 1. Potrivit planului prezentat de Bolea, reorganizarea trebuie finalizată până la 31 decembrie 2026. În următorii doi ani, autoritățile își propun să continue creșterea veniturilor, achitarea impozitelor și a datoriilor acumulate, precum și extinderea serviciilor de transport. Datoriile existente urmează să fie repartizate între cele două societăți în funcție de activitatea și personalul transferat. Ministrul insistă că reorganizarea nu va fi folosită pentru a ascunde sau a șterge obligațiile financiare acumulate. *„Noi nu facem datorii de dragul de a le ascunde și a le mușamaliza. Noi suntem oameni serioși, avem datorii, datoriile trebuie plătite”*, a afirmat Bolea. Un alt obiectiv anunțat pentru următorii ani este creșterea vitezei de circulație pe rețeaua feroviară, inclusiv prin repararea sectoarelor degradate. Ministrul susține că unele porțiuni ale infrastructurii nu au beneficiat de reparații corespunzătoare timp de zeci de ani. În paralel cu transportul de mărfuri, autoritățile intenționează să dezvolte și transportul feroviar de pasageri. Printre proiectele menționate se numără legătura feroviară dintre centrul Chișinăului și Aeroport, precum și dezvoltarea unei conexiuni feroviare între Ungheni și Iași, România. Autoritățile de la Chișinău discută cu Primăria Iași posibilitatea includerii orașului Ungheni într-un proiect transfrontalier de transport feroviar metropolitan. Ideea este ca trenurile să circule regulat între Iași și Ungheni și să ofere o alternativă la transportul rutier, a dezvăluit Bolea. *„Trebuie să scoatem oamenii din mașini, trebuie să-i punem în trenuri confortabile și să-i ducem la destinații și să-i aducem înapoi la fel de sigur”*, a conchis vicepremierul Vladimir Bolea. [Video: https://trm.blob.core.windows.net/photos/c71f9200-8b15-4f6c-9226-33bbd0112b10.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/9/10/CFM.mp4/playlist.m3u8) **CITIȚI ȘI:** - [Tronsonul de cale ferată Iargara-Cahul va fi reabilitat capital. CFM a inițiat licitația pentru proiectare](https://moldova1.md/p/84987/tronsonul-de-cale-ferata-iargara-cahul-va-fi-reabilitat-capital-cfm-a-initiat-licitatia-pentru-proiectare) - [„CFM Infra”: Guvernul aprobă a doua etapă a reorganizării căilor ferate din Moldova](https://moldova1.md/p/84922/-cfm-infra--guvernul-aproba-a-doua-etapa-a-reorganizarii-cailor-ferate-din-moldova) - [CFM, reorganizată în două entități până la sfârșitul anului, potrivit angajamentelor față de UE. Guvernul vrea o lege specială ca să evite blocajul](https://moldova1.md/p/84696/cfm-reorganizata-in-doua-entitati-pana-la-sfarsitul-anului-potrivit-angajamentelor-fata-de-ue-guvernul-vrea-o-lege-speciala-ca-sa-evite-blocajul)