---
title: "Corespondență Dan Alexe | Europa cu „umbrelă nucleară”: Finlanda se alătură clubului protecției atomice propus de Macron"
url: https://radiomoldova.md/p/85084/corespondenta-dan-alexe--europa-cu-umbrela-nucleara--finlanda-se-alatura-clubului-protectiei-atomice-propus-de-macron
published: 2026-09-15T05:25:00Z
language: ro
author: "Dan Alexe"
section: "Externe"
source: radiomoldova.md
---

# Corespondență Dan Alexe | Europa cu „umbrelă nucleară”: Finlanda se alătură clubului protecției atomice propus de Macron

> Finlanda a anunțat luni 14 septembrie că se va alătura inițiativei de „descurajare nucleară avansată”, așa-zisa “umbrelă nucleară” de protecție propusă de Franța tuturor națiunilor europene, inclusiv celor care nu fac parte din UE sau NATO.

![gandul.ro](https://storage.radiomoldova.md/images/88153685-8d8d-43ec-bbca-e8de3775a948.jpg)

*Sursa: gandul.ro*

Finlanda a anunțat luni 14 septembrie că se va alătura inițiativei de „descurajare nucleară avansată”, așa-zisa “umbrelă nucleară” de protecție propusă de Franța tuturor națiunilor europene, inclusiv celor care nu fac parte din UE sau NATO.

Anunțul a fost făcut în marginea Summitului Arctic, la care a participat, printre alți șefi de stat europeni, și președintele României Nicușor Dan. Cel care a făcut anunțul a fost chiar președintele finlandez Alexander Stubb, care a scris pe platforma de socializare X că inițiativa franceză vizează „în primul rând consolidarea securității europene” și „*prevenirea escaladării*”, fără a „*înlocui*” însă „*descurajarea nucleară a NATO*”, la care Finlanda a aderat încă din 2023. 

Deși Franța este singura țară europeană care deține arme nucleare (alături de Regatul Unit, de asemenea putere nucleară, care a părăsit UE după Brexit, dar sprijină inițiativa franceză), această inițiativă propusă de Emmanuel Macron implică și alte state europene doritoare în sistemul francez de descurajare nucleară, fără însă a împărți sau a pune în comun puterea decizională finală, care rămâne în mâinile șefului statului francez. Astfel, numărul țărilor europene care s-au alăturat inițiativei franceze ajunge la zece.

Celelalte nouă țări sunt acum, în afară de Franța, desigur, și membrul cel mai recent Finlanda: Regatul Unit, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca. Norvegia li s-a alăturat în luna mai.

Împărțind o frontieră terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, Finlanda – la fel ca restul Europei – și-a consolidat postura de apărare după ce armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022. Punând capăt deceniilor de nealiniere militară, națiunea nordică a aderat la NATO în aprilie 2023. În iunie, parlamentul său a adoptat o lege prin care se ridică interdicția totală a țării privind armele nucleare, dar președintele Stubb a ținut să asigure că țara sa nu intenționează să găzduiască arme nucleare „*pe teritoriul său pe timp de pace*”. Precizarea este importantă: „pe timp de pace”, asta pare a marca sfârșitul nealinierii militare scandinave.

Subliniind că inițiativa franceză nu înlocuiește și nici nu se suprapune cu sistemul de descurajare nucleară al NATO, un comunicat comun franco-finlandez a reamintit că descurajarea nucleară a Alianței se bazează pe acorduri de partajare nucleară și pe capacitatea de descurajare extinsă a SUA.

„*Aceasta reprezintă, în ultimă instanță, garanția supremă a securității Alianței*”, se mai arată în document.

**Sfârșitul deceniilor de nealiniere militară**

S-a terminat astfel, se pare, definitiv, cu „*finlandizarea*", termen care a desemnat de-a lungul Războiului Rece o formă particulară de neutralitate, una care se aseamănă mai degrabă cu supușenia și servilitatea față de un vecin puternic. Așa a fost Finlanda vizavi de URSS în timpul Războiului Rece, când presa și politicienii țării se auto-cenzurau, necriticând niciodată URSS-ul, iar Finlanda, oficial neutră, se sovietiza politic din ce în ce mai mai tare. Acum, odată cu intrarea ei și a Suediei, țară care se considera de asemenea etern neutră, în NATO, dar și sub umbrela nucleară franceză, sub care se mai află și Danemarca și Norvegia, Marea Baltică devine cu adevărat un lac securitar occidental care blochează întregul nord maritim al Rusiei. 

Umbrelă atomică dublă, de altfel, căci Marea Britanie, cealaltă putere nucleară a Europei, deși a părăsit Uniunea, s-a alăturat de la început inițiativei lui Emmanuel Macron. Invadând Ucraina, Putin a reușit astfel să declanșeze un rezultat contrar celui așteptat: în loc să divizeze și să fărâmițeze Europa, s-a ajuns la o Europă tot mai unită, care acum se dotează, oarecum tardiv, dar solid, și cu un dispozitiv militar pe măsura importanței economice și geostrategice a continentului. 

**Strategia Arctică**

Anunțul că Finlanda se va alătura propusei „*umbrele nucleare*” a fost făcut în marginea Summitului arctic european de la Rovaniemi, Finlanda, la care au participat câțiva din principalii lideri ai UE, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz, președintele Consiliului UE António Costa și șefa diplomației europene Kaja Kallas, dar și românul Nicușor Dan și lideri din țările baltice.

Nu a fost vorba doar de geopolitică: aproximativ o jumătate de milion de cetățeni ai UE trăiesc în regiunea arctică, în timp ce securitatea, materiile prime esențiale, conectivitatea și clima fac parte din ce în ce mai mult din ecuație. Declarația finală menționează Arctica drept o regiune de pace și stabilitate, recunoscând în același timp Rusia ca pe o amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice.

Arctica este de altfel așteptată să ocupe un loc proeminent în discursul despre Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen, miercuri.

Conceptul „*umbrelei nucleare*” ar fi astfel complementar celorlalte structuri de securitate și presupune extinderea descurajării franceze către aliații europeni – în special prin exerciții comune și, eventual, prin desfășurarea temporară a unor elemente ale forței nucleare franceze în afara Franței – menținând în același timp controlul național asupra armamentului.

Asta înseamnă că pe lângă Franța, și Marea Britanie ar trebui să-și asume rolul de garant nuclear al Europei, stabilind noi acorduri de partajare a capacităților nucleare cu țări precum Germania și Polonia, în contextul în care Washingtonul își reorientează atenția strategică tot mai mult către China și regiunea Indo-Pacifică. 

Plutește îngrijorarea că Moscova ar putea amenința cu o astfel de lovitură limitată, mizând pe faptul că NATO nu ar fi dispusă să riposteze prin represalii de amploare.

**De ce însă și Marea Britanie?**

Propunerea lui Emmanuel Macron nu este, de fapt, despre „*a înlocui*” arsenalul nuclear britanic sau NATO în sine, ci despre a crea un al doilea nivel european de descurajare strategică într-un moment în care europenii nu mai sunt deloc siguri de poziția SUA. Iar aici Londra și Parisul gândesc mult mai asemănător decât pare.

Deși a putut stârni mirare că Londra s-a alăturat proiectului, mai ales dată fiind legătura sa privilegiată, istorică, cu SUA, trebuie amintit că Marea Britanie deși este într-adevăr o putere nucleară majoră, prezintă o nuanță esențială care distinge nuclearul britanic de cel francez: arsenalul britanic este profund integrat tehnologic și strategic cu Statele Unite. Britanicii folosesc rachete americane Trident, dar în același timp depind în mare măsură de infrastructura și cooperarea nucleară cu Washingtonul.

Franța, în schimb, și-a păstrat mereu, aproape obsesional, autonomia, chiar în cadrul NATO: rachetele lui Macron sunt înzestrate cu focoase franceze; submarinele nucleare sunt de asemenea de fabricație pur franceză și se află sub comanda directă a președintelui țării. Asta decurge direct din moștenirea lui Charles de Gaulle și din vechea idee franceză că Europa trebuie să poată supraviețui singură chiar și dacă America va lepăda Vechiul Continent.

[Audio: https://trm.blob.core.windows.net/photos/d8e29651-71ec-4652-9cb5-804bd4fff808.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/9/15/Finlanda.m4a/playlist.m3u8)