--- title: "Copiii moldovenilor din Norvegia învață limba română în fiecare sâmbătă, la școala „Căsuța Licuriciului”" url: https://radiomoldova.md/p/85225/copiii-moldovenilor-din-norvegia-invata-limba-romana-in-fiecare-sambata-la-scoala-casuta-licuriciului- published: 2026-09-17T06:00:00Z language: ro author: "Gabriela Melnic" section: "Diaspora" source: radiomoldova.md --- # Copiii moldovenilor din Norvegia învață limba română în fiecare sâmbătă, la școala „Căsuța Licuriciului” > Pentru copiii moldovenilor care cresc în afara țării, limba română este mai mult decât o materie școlară – este puntea vie spre casă, spre bunici și tradiții. Departe de țară, în Norvegia, Snejana Teclia a transformat această dorință într-o certitudine prin fondarea școlii „Căsuța Licuriciului”, un spațiu unde în fiecare sâmbătă copiii din comunitatea moldovenilor redescoperă limba maternă și rădăcinile culturale. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/0db70589-028d-42f6-96ec-af7951d11366.jpg) Pentru copiii moldovenilor care cresc în afara țării, limba română este mai mult decât o materie școlară – este puntea vie spre casă, spre bunici și tradiții. Departe de țară, în Norvegia, Snejana Teclia a transformat această dorință într-o certitudine prin fondarea școlii *„Căsuța Licuriciului”*, un spațiu unde în fiecare sâmbătă copiii din comunitatea moldovenilor redescoperă limba maternă și rădăcinile culturale. Lecțiile sunt organizate pe bază de voluntariat și sunt susținute de Snejana Teclia și de o altă profesoară originară din Republica Moldova. Pentru familiile care aleg să-și aducă micuții la școală, efortul este uneori considerabil: unii părinți parcurg zeci de kilometri pentru ca cei mici să poată participa la cursuri. Potrivit fondatoarei, motivația de a păstra limba și identitatea românească apare adesea după ce familia trece de etapa inițială a adaptării într-o țară nouă. *„Cred că întrebarea aceasta de apartenență și identitate este un curs natural al unui emigrant, al unui plecat din țara de origine, pentru că atunci când, în primii ani, sunt toate puterile orientate asupra adaptării în țara nouă, apoi te întrei: cine sunt eu, de unde vin?”*, a declarat fondatoarea școlii „*Căsuța Licuriciului”*, Snejana Teclia, în cadrul emisiunii [„Zi de Zi”](https://radiomoldova.md/s/ru/36) de la Radio Moldova. Ea spune că părinții vor să le transmită copiilor legătura cu originile, însă pentru cei mici este important și contactul cu alți copii care au aceeași experiență. Evenimentele organizate de școală, inclusiv cele dedicate sărbătorilor de Paște și de Crăciun, îi ajută pe copii să perceapă cultura română nu ca pe o experiență izolată din familie, ci ca pe una împărtășită de o comunitate. Unul dintre proiectele pregătite de Snejana Teclia pentru Republica Moldova este cartea „*Cele șapte minuni ale Moldovei*”. Materialul combină învățarea limbii române cu elemente de știință, artă, matematică și tehnologie, inspirate din abordarea STEM. Scopul este ca cei mici să descopere locuri din Republica Moldova și să fie încurajați să le viziteze. *„Ne propunem să trezim interesul copiilor din diasporă de a vizita Moldova pentru a o cunoaște, pentru a găsi cele șapte locuri frumoase din țara noastră, care merită a fi vizitate*”, a spus fondatoarea școlii „*Căsuța Licuriciului”* într-un interviu oferit Veronicăi Scorpan. În cadrul unui alt proiect - Laboratorul Educației în Diaspora (LED), au fost cartografiate peste 20 de școli de limba română care activează peste hotare. Potrivit fondatoarei, cercetarea a arătat că, deși comunitățile sunt diferite, multe dintre școli se confruntă cu aceleași probleme: lipsa resurselor umane și financiare, a spațiilor și a unor instrumente educaționale adaptate copiilor care cresc într-un alt mediu cultural. *„Nu ne ajung și metode sau instrumente educaționale care ne vor permite să menținem copiii interesați sau aproape de cultura noastră, interesați de limba română, ca să aibă o continuitate în învățământul lor*”, a spus Snejana Teclia. Proiectul LED își propune să ofere părinților și profesorilor instrumente inspirate din metodologia pedagogică norvegiană, care să poată fi aplicate în școlile românești din diaspora. Teclia consideră că este nevoie și de o susținere instituțională mai consistentă din partea Republicii Moldova. Școlile funcționează în mare parte datorită voluntariatului, iar profesorii implicați trebuie să îmbine activitatea de la clasă cu locul de muncă și responsabilitățile familiale. *„Este o problemă de sustenabilitate: cum continuăm noi pe acest drum, care este susținerea națională, care este susținerea instituțională în cadrul acestor proiecte? Școlile și schimbări în această direcție ar fortifica entuziasmul și dorința noastră de a continua*”, a conchis Snejana Teclia. **CITIȚI ȘI:** - [Festivalul „Graiul Neamului” din Elveția a reunit sute de participanți în jurul limbii și culturii române](https://moldova1.md/p/84289/festivalul-graiul-neamului-din-elvetia-a-reunit-sute-de-participanti-in-jurul-limbii-si-culturii-romane) - [De la Guguță la istoria Chișinăului: Copiii din diasporă descoperă cultura și tradițiile R. Moldova](https://moldova1.md/p/83026/de-la-guguta-la-istoria-chisinaului-copiii-din-diaspora-descopera-cultura-si-traditiile-r-moldova) - [Tabăra DOR reunește tinerii din diasporă: Peste 120 de copii își aduc aminte de tradițiile moldovenești](https://moldova1.md/p/82661/tabara-dor-reuneste-tinerii-din-diaspora-peste-120-de-copii-isi-aduc-aminte-de-traditiile-moldovenesti)