---
title: "Revista presei interbelice | Acum 100 de ani, la Chișinău: Școli fără bani, o facultate în proiect și Bach la biserica luterană"
url: https://radiomoldova.md/p/85284/revista-presei-interbelice--acum-100-de-ani-la-chisinau-scoli-fara-bani-o-facultate-in-proiect-si-bach-la-biserica-luterana
published: 2026-09-17T13:44:07Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice | Acum 100 de ani, la Chișinău: Școli fără bani, o facultate în proiect și Bach la biserica luterană

> Ziarul România Nouă aducea informații de la congresul corpului didactic primar din județul Lăpușna. Învățătorii discutau mai ales despre lipsa banilor pentru școli. S-a propus ca fiecare școală să primească un lot de pământ, pe care să-l exploateze pentru venituri, iar reprezentanții învățătorilor cereau ca școlile din Basarabia să beneficieze de aceleași surse de finanțare ca cele din Vechiul Regat.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/97c99a83-243d-4685-ac8f-5b6ded0d7466.jpg)

Ziarul România Nouă aducea informații de la congresul corpului didactic primar din județul Lăpușna. Învățătorii discutau mai ales despre lipsa banilor pentru școli. S-a propus ca fiecare școală să primească un lot de pământ, pe care să-l exploateze pentru venituri, iar reprezentanții învățătorilor cereau ca școlile din Basarabia să beneficieze de aceleași surse de finanțare ca cele din Vechiul Regat.

O altă inițiativă interesantă era construirea unui sanatoriu al Corpului Didactic din Basarabia la Sergheevca, unde Asociația primise gratuit un teren de 6 hectare. Se strângeau bani și pentru cumpărarea unei Case a Corpului Didactic la Chișinău.

Și un detaliu foarte actual în discuția despre relația dintre școală și familie: învățătorilor li se cerea *„mult tact”* în aplicarea amenzilor școlare, pentru ca prin abuzuri să nu se distrugă *„dragostea de școală a țăranilor”*.

Același ziar anunța că o delegație urma să plece la București pentru a cere înființarea și deschiderea la Chișinău a unei Facultăți de Agronomie.

Proiectul nu s-a realizat atunci, dar ideea nu a dispărut. Șapte ani mai târziu, la 9 aprilie 1933, era înființată Facultatea de Științe Agricole a Universității din Iași, cu sediul la Chișinău, prin transferarea aici a secției agricole de la Iași.

Ziarul însemna cititorii săi spre a consuma cultură. În Parcul „Carol”, pictorul Ion Pletos expunea mai multe dintre pânzele sale în ulei, iar ziarul Romania Nouă făcea chiar o recomandare directă: *„Recomandăm cetitorilor noștri vizitarea acestei expoziții.”*

Tot la rubrica „Culturale” era anunțată, pentru 29 septembrie, o serbare culturală în comuna Cojușna, județul Lăpușna, organizată, în formularea savuroasă a epocii, de *„fruntașii și sătenii acelei comune de moldoveni cuminți”*.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/a2bf2b0a-e746-4795-a169-835deb526753.jpg)

*Ziarul Universul titra pe prima pagină : Prima locomotivă fabricată în România**

În septembrie 1926, la Reșița, era prezentată cu mare solemnitate prima locomotivă cu abur construită în țară.

Locomotiva cântărea 88.000 de kilograme și primise numele „Regele Ferdinand”. La ceremonie a venit cu tren special ministrul Comunicațiilor, generalul Văleanu, alături de numeroși oficiali. A avut loc o slujbă religioasă, s-a dezvelit placa locomotivei, au răsunat sirenele uzinelor, s-au tras focuri de artilerie, iar muzica a intonat Imnul Regal.

Presa sublinia semnificația momentului: locomotiva era fabricată în întregime în țară și reprezenta „un mare pas spre independența economică a României”.

**Tot în Universul aflam despre Un concert religios la Chișinău**

Ziarul anunța pentru 1 octombrie, ora 8 seara, un concert de orgă la biserica luterană din Chișinău, susținut de profesorul sibian Franz Xaver Dressler.

Concertul era prezentat drept unul foarte așteptat: Dressler își câștigase deja reputația prin apariții la Leipzig, Praga și București.

Programul cuprindea Fantezia și fuga de Johann Sebastian, o Fantezie de Mozart, o Toccată de Bach și o compoziție nouă a celebrului organist și compozitor Max Reger.

Așadar, acum 100 de ani, la biserica luterană din Chișinău se putea asculta un program european de orgă — de la Bach și Mozart până la muzica, pe atunci încă foarte recentă, a lui Max Reger.


**Autor: Dan Melnic**