---
title: "Revista presei internaționale | Alegerile din Rusia s-au încheiat cu rezultate previzibile; Un nou eșec la alegerile regionale pentru partidul cancelarului Germaniei "
url: https://radiomoldova.md/p/85517/revista-presei-internationale--alegerile-din-rusia-s-au-incheiat-cu-rezultate-previzibile-un-nou-esec-la-alegerile-regionale-pentru-partidul-cancela
published: 2026-09-21T09:01:00Z
language: ro
section: "Externe"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei internaționale | Alegerile din Rusia s-au încheiat cu rezultate previzibile; Un nou eșec la alegerile regionale pentru partidul cancelarului Germaniei 

> Presa internațională acordă o atenție deosebită alegerilor parlamentare din Rusia desfășurate pe fondul războiului din Ucraina. În atenția publicațiilor internaționale sunt și rezultatele alegerilor regionale din Germania, unde extrema dreaptă obține noi succese electorale. În Statele Unite, presa urmărește campania pentru alegerile parțiale din Congres, unde democrații ar putea obține majoritatea după scrutinul din 3 noiembrie.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/8f81738c-6f3e-4b31-b080-2abaf517ca4e.jpg)

Presa internațională acordă o atenție deosebită alegerilor parlamentare din Rusia desfășurate pe fondul războiului din Ucraina. În atenția publicațiilor internaționale sunt și rezultatele alegerilor regionale din Germania, unde extrema dreaptă obține noi succese electorale. În Statele Unite, presa urmărește campania pentru alegerile parțiale din Congres, unde democrații ar putea obține majoritatea după scrutinul din 3 noiembrie.

Alegerile pentru Duma de Stat din Rusia s-au încheiat după trei zile de vot, inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate, iar scrutinul a fost marcat de falsificări și mobilizarea administrativă a angajaților din sectorul bugetar, transmite [BBC](https://www.bbc.com/russian/articles/ckq63p2m3m5do). Potrivit serviciului de presă, partidul de guvernământ „Rusia Unită” a obținut aproape 58% din voturi, urmat de Partidul Comunist cu 14%. Câte 8 la sută din voturi le-au obținut LDPR și „Oamenii Noi”. Singurul partid declarat anti-război, „Iabloko”, a fost inițial înscris în alegeri, dar ulterior exclus, relevă BBC.

Alegerile din Rusia sunt prezentate de președintele Vladimir Putin drept o demonstrație a sprijinului populației pentru militarii ruși și pentru războiul din Ucraina, toate partidele înregistrate la alegeri pledând pentru continuarea operațiunilor militare, remarcă [AFP](https://www.afp.com/fr). Potrivit agenției de presă, scrutinul a fost urmărit cu atenție și din perspectiva unei posibile mobilizări rusești, despre care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat în repetate rânduri că ar putea începe după încheierea alegerilor, inclusiv prin recrutarea a aproximativ 300 de mii de oameni. AFP subliniază că în noaptea de sâmbătă spre duminică, chiar înaintea ultimei zile a alegerilor pentru Duma de Stat, Ucraina a lansat un atac masiv cu drone asupra Moscovei, lovind o nouă rafinărie de petrol. Forțele ruse au anunțat că au doborât peste 450 de drone ucrainene, în timp ce Kievul a anunțat că a folosit pentru prima dată propria rachetă balistică Pelikan, mai scrie AFP.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite se vor întâlni mâine, la New York, în marja Adunării Generale a ONU, a anunțat emisarul ucrainean Rustem Umerov într-un interviu acordat publicației [Axios](https://www.axios.com/2026/09/20/trump-zelensky-meeting-russia-ukraine-war-talks). Potrivit oficialului, întrevederea va avea loc pe fondul eforturilor Casei Albe de a relansa negocierile dintre Rusia și Ucraina, dar și al intensificării luptelor în ultimele zile. Axios precizează că emisarul ucrainean Rustem Umerov a contribuit la organizarea întâlnirii, după ce Trump a semnat legea privind sancțiunile împotriva Rusiei și a aprobat un nou acord major de livrare de arme către Ucraina.

Și Moscova se pregătește pentru o nouă întâlnire cu reprezentanții administrației Donald Trump, care ar urma să aibă loc în următoarele săptămâni, transmite [UNIAN](https://www.unian.net/world/peregovory-mezhdu-rf-i-ssha-rossiyane-gotovyatsya-k-novoy-vstreche-13505109.html). Agenția îl citează pe adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov, potrivit căruia principalul obiectiv al discuțiilor este eliminarea „factorilor iritanți” din relațiile ruso-americane. UNIAN notează că astfel de contacte au devenit într-o anumită măsură regulate, însă Moscova este nemulțumită de ritmul negocierilor, considerat mai lent decât se aștepta. Riabkov afirmă că Rusia nu renunță la dialogul cu Washingtonul și intenționează să continue negocierile, remarcă agenția de presă.

Anterior, [The New York Times](https://www.nytimes.com/2026/09/17/us/trump-putin-russia-sanctions.html) relata că administrația lui Donald Trump analizează posibilitatea unor acorduri economice cu Rusia chiar înainte de încheierea războiului din Ucraina. Potrivit publicației, oficialii americani consideră că astfel de înțelegeri ar putea constitui un stimulent suplimentar pentru Vladimir Putin să accepte încheierea războiului. În același timp, ziarul sublinia că abordarea diferă de poziția exprimată anterior de Trump, care spunea că Statele Unite nu vor încheia acorduri economice majore cu Rusia înainte de soluționarea conflictului.

[The Kyiv Independent](https://kyivindependent.com/exclusive-ukraine-russia-are-done-with-steve-witkoff-trump-sees-no-problem/) relata la rândul său că atât Kievul, cât și Moscova sunt dezamăgite de abordarea emisarului special al Casei Albe, Steve Witkoff, și de evoluția negocierilor de pace. Câțiva oficiali ucraineni implicați în discuții au dezvăluit pentru The Kyiv Independent că Washingtonul înaintează puține propuneri noi și nu demonstrează disponibilitatea de a spori presiunile asupra Moscovei, dar Donald Trump nu intenționează să-l retragă pe Witkoff din procesul de negociere.

[The Guardian](https://www.theguardian.com/world/2026/sep/20/baltic-spy-chiefs-warn-moscow-is-preparing-for-more-decisive-action-in-europe) citează serviciile europene de informații, care avertizează că Rusia ar putea testa NATO prin provocări sau chiar printr-o incursiune limitată în următoarele luni. Potrivit publicației, serviciile europene se așteaptă însă la intensificarea campaniei ruse de sabotaj în Europa, inclusiv prin atacuri asupra infrastructurii critice și operațiuni cu drone. Incidentul recent de pe aeroportul din Leipzig este considerat un posibil punct de cotitură, întrucât astfel de acțiuni urmăresc să slăbească sprijinul pentru Ucraina și să divizeze NATO, explică The Guardian.

Rusia a elaborat un plan pentru aprofundarea relațiilor cu Iranul, mult dincolo de comerț, prin proiecte în domeniul financiar, nuclear, energetic, aviatic și al transporturilor, relevă un document guvernamental rus analizat de [Fox News](https://www.foxnews.com/world/exclusive-russian-document-reveals-sweeping-iran-plan-spanning-nuclear-finance-aviation). Publicația notează că planul, aprobat în septembrie 2024 și valabil până la sfârșitul lui 2026, prevede folosirea mai largă a monedelor naționale și a unor canale financiare independente, măsuri care ar putea reduce vulnerabilitatea celor două țări la sancțiunile occidentale. Potrivit Fox News, documentul include și continuarea implicării companiei Rosatom în centrala nucleară de la Bushehr, proiecte energetice iraniene, producerea în Iran a unor componente pentru avioane rusești și dezvoltarea unei rute feroviare către porturile iraniene din Golful Persic. Analiza realizată pentru publicație de un expert al Fundației pentru Apărarea Democrațiilor arată că importanța documentului constă în arhitectura amplă a relațiilor pe care Moscova încearcă să o construiască împreună cu Teheranul.

[Der Spiegel](https://www.spiegel.de/politik/deutschland/wahlen-in-berlin-und-mecklenburg-vorpommern-hohe-wahlbeteiligung-zeichnet-sich-ab-a-69aea6a5-b618-4d80-99c2-87575ce49412) descrie rezultatele alegerilor regionale din Germania, care au adus un nou succes pentru extrema dreaptă. Ziarul notează că Alternativa pentru Germania a obținut aproximativ 38% din voturi în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, în timp ce Uniunea Creștin-Democrată a cancelarului Friedrich Merz a rămas sub pragul de 5%. Este pentru prima dată când creștin-democrații nu intră în parlamentul unui land, remarcă Der Spiegel, precizând că Friedrich Merz a calificat rezultatul drept un „dezastru”. În Berlin, partidul de extremă stângă Die Linke s-a clasat pe primul loc, înaintea Uniunii Creștin-Democrate și Alternativei pentru Germania, ceea ce indică pierderi pentru partidul cancelarului și în capitală, consemnează Der Spiegel. Același ziar atrage atenția că rezultatele celor două scrutinuri amplifică presiunile asupra lui Merz și redeschid dezbaterea privind viitorul conducerii Uniunii Creștin-Democrate.

Uniunea Creștin-Democrată, partidul cancelarului Friedrich Merz, a suferit o înfrângere istorică la alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, după ce nu a reușit să treacă pragul de 5% și nu va intra în parlamentul landului, scrie [Tagesspiegel](https://www.tagesspiegel.de/politik/liveblog/nach-den-landtagswahlender-kanzler-schatzt-die-lage-falsch-ein-sagt-manuela-schwesig-16069488.html). Publicația notează că acesta este cel mai slab rezultat obținut vreodată de Uniunea Creștin-Democrată la alegerile regionale din Germania. În același timp, toate formațiunile care au intrat în parlament au exclus o eventuală coaliție cu Alternativa pentru Germania, care a obținut majoritatea mandatelor în land, după rezultate similare în urmă cu două săptămâni în Saxonia-Anhalt și acum doi ani în Turingia, relevă Tagesspiegel. În pofida presiunilor pentru înlocuirea sa, Merz a anunțat că va continua reformele în funcția de cancelar, beneficiind și de susținerea liderilor a opt landuri germane, mai scrie ziarul german.

[The Washington Post ](https://www.washingtonpost.com/politics/2026/09/18/trump-has-increasingly-accepted-grim-news-gop-plight-advisers-say/)descrie situația preelectorală din SUA, unde pe 3 noiembrie sunt programate alegeri parțiale în Congres. Sursele ziarului susțin că președintele american Donald Trump admite în discuții private că unele dintre deciziile sale, inclusiv războiul cu Iranul, au contribuit la situația dificilă a republicanilor înaintea scrutinului. În aceste condiții, Trump ar fi început să ia mai în serios sondajele nefavorabile și a decis să se implice mai activ în campanie, structurile apropiate lui urmând să aloce aproximativ 140 de milioane de dolari pentru candidații republicani. The Washington Post notează că Trump intenționează să facă deplasări în statele disputate și le-a spus consilierilor că va „lupta până în ziua alegerilor”. Un sondaj citat de publicație indică o susținere de 44% pentru democrați și 37% pentru republicani, în timp ce rata de aprobare a lui Trump este de 35%.

Andorra, micul stat european, cu aproximativ 90 de mii de locuitori, se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă, informează [Newsweek](https://newsweek.ro/economie/o-tara-europeana-cu-doar-90000-de-locuitori-cauta-urgent-angajati-si-ofera-salarii-de-pana-la-5000-de-euro). Piața internă nu poate acoperi necesarul unei economii aflate în expansiune, explică publicația, amintind că Andorra se află într-o zonă muntoasă între Franța și Spania, iar în capitala ei nu există nici aeroport, nici trenuri. Publicația remarcă în schimb salariul mediu din acest stat, care a ajuns în mai 2026 la 2 760 de euro, în creștere cu 7,7% într-un an, iar în sectorul financiar venitul mediu se apropie de 5 000 de euro. Pentru a acoperi deficitul de personal, autoritățile au suplimentat permisele de muncă pentru hoteluri și restaurante și pregătesc un program-pilot prin care vor fi acordate 450 de autorizații pentru lucrători străini, detaliază Newsweek. Publicația mai scrie că Andorra oferă angajaților o săptămână de lucru de 40 de ore, 30 de zile de concediu anual și impozit pe venit de până la 10%, însă costul ridicat al locuințelor, de aproximativ 3 000 de euro pe lună, îngreunează atragerea lucrătorilor din străinătate.