--- title: "Revista presei internaționale | SUA nu cer Ucrainei un armistițiu energetic unilateral; Ilan Șor ajută Rusia să ocolească sancțiunile occidentale" url: https://radiomoldova.md/p/85664/revista-presei-internationale--sua-nu-cer-ucrainei-un-armistitiu-energetic-unilateral-ilan-sor-ajuta-rusia-sa-ocoleasca-sanctiunile-occidentale published: 2026-09-23T07:38:59Z language: ro section: "Externe" source: radiomoldova.md --- # Revista presei internaționale | SUA nu cer Ucrainei un armistițiu energetic unilateral; Ilan Șor ajută Rusia să ocolească sancțiunile occidentale > Presa internațională urmărește reuniunile și negocierile de la New York, în marja Adunării Generale a ONU, cu accent pe eforturile de oprire a războiului din Ucraina. În centrul atenției se află întâlnirile lui Volodimir Zelenski cu Donald Trump, dar și propunerile privind un armistițiu energetic și consolidarea cooperării dintre Kiev și Washington în domeniul apărării. Pe agenda presei se regăsesc, totodată, relația tot mai strânsă dintre Moscova și Beijing, sancțiunile europene împotriva Rusiei și riscurile de securitate generate de operațiunile de sabotaj atribuite Kremlinului. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/1ee2ea0f-d90a-464e-8b31-263100c286a3.jpg) Presa internațională urmărește reuniunile și negocierile de la New York, în marja Adunării Generale a ONU, cu accent pe eforturile de oprire a războiului din Ucraina. În centrul atenției se află întâlnirile lui Volodimir Zelenski cu Donald Trump, dar și propunerile privind un armistițiu energetic și consolidarea cooperării dintre Kiev și Washington în domeniul apărării. Pe agenda presei se regăsesc, totodată, relația tot mai strânsă dintre Moscova și Beijing, sancțiunile europene împotriva Rusiei și riscurile de securitate generate de operațiunile de sabotaj atribuite Kremlinului. Ucraina este pregătită pentru un armistițiu energetic cu Rusia, dacă Moscova va înceta și ea atacurile asupra sistemului energetic și asupra infrastructurii civile, informează [UNIAN](https://www.unian.net/world/vladimir-zelenskiy-peredal-trampu-predlozhenie-ob-energeticheskom-peremirii-s-rf-13507224.html), citând declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski făcută aseară după întâlnirea cu omologul său american Donald Trump la New York. Potrivit agenției de presă, Zelenski s-a arătat sceptic că Moscova este pregătită să accepte propunerea, dar și-a exprimat speranța că Statele Unite vor reuși să atragă Rusia în negocieri. Liderul ucrainean a mai spus că Trump nu i-a cerut Ucrainei să oprească unilateral atacurile asupra Rusiei, ci a discutat despre posibilitatea unui armistițiu energetic bilateral, remarcă UNIAN. Ucraina este pregătită să semneze cu Statele Unite un acord amplu de cooperare în domeniul apărării împotriva dronelor, relatează [CBS News](https://www.cbsnews.com/news/ukraine-us-drone-defense-deal-kyiv-iran-war/), citând trei surse familiarizate cu negocierile. Potrivit postului american, acordul-cadru ar permite extinderea în Statele Unite a testării și producției unor tehnologii ucrainene de apărare, iar documentul ar putea fi semnat de Volodimir Zelenski în această săptămână, la New York. CBS News dezvăluie că Ucraina a furnizat deja armatei americane mii de drone-interceptoare și aparate de recunoaștere și atac, contribuind inclusiv cu componente, focoase și expertiză pentru integrarea acestora în sistemele americane de apărare antiaeriană. În acest context, CBS News subliniază că avantajul Ucrainei nu constă doar în producția de drone, ci și în experiența acumulată în utilizarea lor, de la pregătirea operatorilor până la adaptarea rapidă a tehnologiilor pe câmpul de luptă. Volodimir Zelenski i-a transmis lui Donald Trump că speră ca președintele chinez Xi Jinping să fie implicat în eforturile de pace pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, scrie [AFP](https://www.afp.com/fr). Potrivit publicației, liderul ucrainean consideră că Xi are influență asupra lui Vladimir Putin și ar putea contribui la oprirea războiului. Agenția de presă notează însă că relațiile dintre Moscova și Beijing au devenit tot mai dezechilibrate, războiul transformând Rusia într-un partener tot mai dependent de China. În acest context, oficialii chinezi ar fi transmis conducerii Gazprom că acceptă construirea unui nou gazoduct doar dacă Rusia va livra gazul la un preț egal sau mai mic decât cel practicat pe piața internă, relevă AFP. Președintele chinez Xi Jinping efectuează azi prima vizită în Statele Unite din 2015, iar întâlnirea cu Donald Trump ar putea prelungi armistițiul comercial dintre cele două puteri, fără să rezolve însă divergențele majore dintre ele, transmite [BBC](https://www.bbc.com/russian/articles/cjn5d9y9g1pxo). Potrivit experților citați de postul britanic, atât Washingtonul, cât și Beijingul au nevoie de stabilitate pe termen scurt, însă fiecare consideră că, în cele din urmă, va prevala în competiția strategică. BBC notează că negocierile se vor concentra pe comerț, securitate cibernetică, Ucraina și Iran, în timp ce pentru China rămâne esențială problema Taiwanului. În pofida dialogului la nivel înalt, BBC remarcă rivalitatea dintre cele două mari puteri, care continuă să se intensifice, în timp ce menținerea stabilității depinde în mare măsură de voința liderilor de a evita confruntarea. Uniunea Europeană a transmis Ucrainei că-i va acorda noi fonduri dacă va face progrese în combaterea economiei subterane, creșterea veniturilor fiscale și alinierea legislației la normele UE. Aceste dezvăluiri au fost făcute de sursele agenției [Bloomberg](https://www.bloomberg.com/news/articles/2026-09-22/eu-tells-ukraine-to-bolster-rule-of-law-before-it-gets-more-aid?srnd=phx-politics), care susțin că mesajul a fost transmis la o întâlnire tensionată dintre președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, desfășurată la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Potrivit informațiilor obținute de Bloomberg, Kievul a cerut 26 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului bugetar și a solicitat accelerarea acordării fondurilor prevăzute în împrumutul european de 90 de miliarde de euro. Uniunea Europeană este gata să sporească sprijinul militar pentru Ucraina, dar i-a sugerat Kievului să atragă în efortul de finanțare și Canada, Norvegia și Japonia, mai spun sursele agenției Bloomberg. Statele membre ale Uniunii Europene au convenit să prelungească pentru încă trei ani sancțiunile împotriva a aproximativ 3.000 de persoane și entități, în schimbul eliminării de pe listă a miliardarilor ruși Alisher Usmanov și Mihail Fridman, relatează [Reuters](https://www.reuters.com/world/eu-renews-russia-sanctions-drops-russian-billionaires-usmanov-fridman-2026-09-22/). Potrivit agenției, decizia a fost luată în pofida opoziției de ultim moment a Letoniei, pentru prelungirea sancțiunilor fiind necesar acordul unanim al statelor membre. Reuters amintește că Franța a insistat pentru scoaterea lui Usmanov de pe lista neagră, în timp ce Luxemburgul a cerut eliminarea lui Fridman, ambii miliardari contestând în instanță sancțiunile care le-au fost impuse. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a calificat decizia drept „rușinoasă și nefondată” și a cerut statelor UE să impună propriile sancțiuni împotriva celor doi, mai scrie Reuters. Decizia europeană intervine în timp ce Rusia continuă să își dezvolte propriile mecanisme pentru a evita efectele sancțiunilor occidentale, constată [Financial Times](https://www.ft.com/content/3848a4ad-1426-4352-ba86-ef1279c4ffd1). Publicația a realizat o investigație care arată că firma rusească de tehnologie financiară A7, susținută de Kremlin, a transferat prin sistemul bancar internațional peste 6,9 miliarde de dolari, în pofida sancțiunilor, folosind firme-paravan și documente falsificate. Ancheta publicației arată că printre destinatarii banilor s-au numărat clienți ai unor bănci occidentale și asiatice precum Standard Chartered, Citigroup și Deutsche Bank, iar unele plăți au vizat echipamente militare și achiziții ale serviciilor secrete ruse. Potrivit Financial Times, A7 a fost fondată de oligarhul moldovean Ilan Șor și a beneficiat de sprijinul Promsvyazbank, bancă rusă apropiată de industria de apărare, fiind promovată de Kremlin ca alternativă la sistemul occidental de plăți. Publicația notează că, după deconectarea băncilor rusești de la SWIFT în 2022, Moscova încearcă să transforme A7 într-un principal canal pentru plățile internaționale legate de importuri. Campania de sabotaj atribuită Rusiei împotriva Europei s-a intensificat în ultimele luni, determinându-l pe președintele francez Emmanuel Macron să avertizeze liderii politici că există riscul unor victime civile, scrie [The Economist](https://www.economist.com/europe/2026/09/21/russias-grey-zone-attacks-on-europe-are-growing-more-brazen). Publicația notează că operațiunile clandestine rusești includ atacuri cibernetice, incendieri, sabotaje ale infrastructurii și incursiuni cu drone, iar ritmul acestor acțiuni pare să fi crescut după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Potrivit The Economist, aceste operațiuni urmăresc trei obiective principale: să determine statele europene să renunțe la sprijinul pentru Ucraina, să crească prețul acestui sprijin și să prezinte NATO drept o organizație incapabilă să-și apere membrii. Publicația avertizează că incidentele sunt concepute pentru a rămâne sub pragul unei reacții militare a NATO, dar riscul este ca un astfel de incident să provoace în cele din urmă consecințe grave. Guvernul german intenționează să limiteze accesul partidului Alternativa pentru Germania la planul secret de acțiune în cazul unui atac rusesc, relatează [The New York Times](https://www.nytimes.com/2026/09/22/world/europe/germany-afd-secrets-restriction.html). Ziarul amintește că documentul, elaborat de armata germană în 2024 și cunoscut neoficial drept „Oplan”, are aproximativ 1.000 de pagini și stabilește măsurile ce ar urma să fie luate în cazul unui atac rusesc în Europa de Est. Surse oficiale citate de The New York Times susțin că autoritățile se tem că Alternativa pentru Germania, care încearcă să formeze un guvern în landul Saxonia-Anhalt, ar putea transmite Moscovei informații confidențiale dacă va obține acces la document. Inițiativa riscă să provoace un conflict juridic și constituțional, în condițiile în care Alternativa pentru Germania acuză partidele de guvernământ că încearcă să-i limiteze drepturile, semnalează The New York Times. Publicația remarcă și angajamentul asumat anterior de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, de a nu transmite informații militare unui eventual guvern condus de extrema dreaptă. Danemarca și Groenlanda au semnat cu Statele Unite un nou acord de securitate privind insula daneză, pe care Donald Trump l-a calificat drept „fără precedent”, scrie [The Guardian](https://www.theguardian.com/world/live/2026/sep/22/eu-trump-russia-putin-sanctions-ukraine-greenland-denmark-zelenskyy-latest-news-updates). Potrivit publicației, documentul confirmă suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei și recunoaște dreptul populației groenlandeze la autodeterminare, în timp ce Statele Unite își vor extinde și moderniza baza sa spațială de pe insulă. The Guardian notează că acordul permite Washingtonului să creeze noi zone de apărare și baze militare în Groenlanda. Ziarul subliniază că înțelegerea include și restricții privind prezența militară și investițiile statelor din afara NATO, măsuri care vizează inclusiv prevenirea unor eventuale influențe din partea Chinei și Rusiei.