--- title: "Miza viitorului buget european pentru R. Moldova: Cum vor fi cheltuite fondurile și prioritățile de pe flancul estic" url: https://radiomoldova.md/p/85668/miza-viitorului-buget-european-pentru-r-moldova-cum-vor-fi-cheltuite-fondurile-si-prioritatile-de-pe-flancul-estic published: 2026-09-23T08:36:00Z language: ro section: "Aderare UE" source: radiomoldova.md --- # Miza viitorului buget european pentru R. Moldova: Cum vor fi cheltuite fondurile și prioritățile de pe flancul estic > Negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Plurianual (CFP) al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034, se anunță extrem de dificile. Statele membre vor fi nevoite să găsească un echilibru fragil între finanțarea politicii de coeziune și noile priorități legate de apărare, avertizează experta de la Bruxelles, Tana Foarfă. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/557974ad-1fc6-4a38-a8b5-486eceaa2825.jpg) Negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Plurianual (CFP) al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034, se anunță extrem de dificile. Statele membre vor fi nevoite să găsească un echilibru fragil între finanțarea politicii de coeziune și noile priorități legate de apărare, avertizează experta de la Bruxelles, Tana Foarfă. Statele membre au poziții diferite privind viitorul CFP, iar una dintre principalele dispute vizează atât volumul resurselor disponibile după 2027, cât și contribuția fiecărui stat la bugetul comunitar. Președinția irlandeză pregătește un document revizuit. Blocul comunitar trebuie să finanțeze apărarea, competitivitatea și noile tehnologii, păstrând în același timp sprijinul pentru agricultură și coeziune. De asemenea, trebuie rambursată datoria contractată pentru redresarea de după pandemie. Comisia Europeană înaintase o propunere de 2 trilioane de euro, însă bugetul va necesita și aprobarea Parlamentului European. *„Există o tabără de state membre care doresc să beneficieze în continuare din plin de aceste fonduri. Și sunt o serie de state care sunt beneficiari net, deci au contribuit la buget cu mult mai puțin decât au primit înapoi. Dar sunt alte state membre, cum este cazul Germaniei (...), care consideră că trebuie să existe o poziție un pic mai pragmatică”*, a declarat directoarea Centrului Europuls România, Tana Foarfă, la emisiunea la emisiunea [„În Context”](https://moldova1.md/s/ro/44) de la Moldova 1. **Confruntarea dintre statele contribuitoare și cele beneficiare** Potrivit expertei, miza președintelui Consiliului European, António Costa, este de a găsi un compromis într-un context internațional complicat. Foarfă susține că, dincolo de calculele și alianțele politice care vor fi formate în timpul negocierilor, trebuie luată în calcul dimensiunea contribuției Germaniei. *„Germania, ca stat, contribuie la bugetul UE cu o sumă extrem de importantă. Este clar că, din această perspectivă, pentru ca state precum România, dar și alte state membre să poată să beneficieze de acest buget, țări precum Germania trebuie să continue să contribuie la bugetul european. Deci, vocea lor este extrem de importantă în acest sens. Pe de altă parte, modul în care se va discuta despre noile resurse ale bugetului european - aceasta s-ar putea să fie o discuție care să aibă parte de nuanțe politice”*, a explicat șefa Centrului Europuls România. **Apărarea, în competiție cu prioritățile tradiționale** Una dintre cele mai importante schimbări în arhitectura viitorului buget european este creșterea ponderii priorităților legate de securitate și apărare. La acestea se adaugă domeniile tradiționale, precum politica de coeziune și agricultura, dar și investițiile în infrastructură și competitivitate. În opinia Tanei Foarfă, dimensiunea viitorului buget trebuie analizată prin prisma numărului tot mai mare de obiective pe care UE trebuie să le finanțeze. *„Vorbim de tot ce înseamnă banii necesari pentru reforme și investiții pentru statele respective. Și aici intră, cum eram obișnuiți până acum să auzim, Fondul de coeziune, politica agricolă și așa mai departe. Dar avem și un alt compartiment care se uită la Europa globală: consolidarea din perspectivă de apărare și a valorilor și tot ce înseamnă, practic, combaterea războiului nu doar din dimensiune fizică, ci și hibridă. Deci, sunt elemente diferite și tocmai de aceea este importantă suma pentru a putea să ajungă, totuși, bani pentru toate aceste priorități”*, a comunicat experta. **Buget de două trilioane de euro pentru șase ani** Comisia Europeană a propus un buget de două trilioane de euro pentru șapte ani. Suma trebuie să acopere, pe lângă politicile tradiționale, noi necesități legate de apărare, competitivitate, tehnologie, climă și sprijin pentru statele candidate. Amploarea crizelor actuale justifică pe deplin o asemenea anvergură financiară, susține Foarfă: *„Este o sumă imensă, dar necesară, uitându-ne la toate provocările cu care ne confruntăm”.* *„Trebuie să investim inclusiv în tot ce înseamnă problemele climatice cu care ne confruntăm - de la secetă la inundații, până la incendii. Toate aceste lucruri costă foarte mulți bani pentru a putea, în primul rând, să te consolidezi din această perspectivă. Și apoi, nu mai punem la calcul restul, tot ce înseamnă infrastructură, elemente de infrastructură fizică, digitală și așa mai departe. Deci, poate să pară o sumă absolut imensă, dar vorbim de șase ani și un buget pentru 27 de state membre, plus țările care sunt țări candidate și, bineînțeles, au nevoie să se dezvolte în tot acest timp de parcurs de aderare*”, a argumentat directoarea Europuls România. **Republica Moldova, interesată de viitorul buget european** Pentru statele beneficiare ale fondurilor europene, menținerea unor contribuții consistente este direct legată de capacitatea de a finanța programele comunitare. În contextul procesului de preaderare și al consolidării rezilienței regionale, Republica Moldova este direct vizată de noua arhitectură financiară comunitară. *„Este clar că și Republica Moldova este direct interesată de discuțiile de la nivel european legate de viitorul buget, pentru că nu vorbim doar despre sumă, ci vorbim și despre modul în care aceasta este cheltuită. Și, atunci, trebuie să vedem care vor fi prioritățile pentru cheltuirea acestor bani: dacă putem consolida flancul estic, dacă putem să ne uităm la infrastructură și elemente critice din acest punct de vedere care ne interesează, bineînțeles, în mod direct”*, a conchis Tana Foarfă, la Moldova 1. [Video](https://www.youtube.com/embed/W3-UQAn2ZLg) **Cât a debursat UE din Planul de creștere pentru R. Moldova** Planul de creștere pentru Republica Moldova, adoptat de Comisia Europeană în octombrie 2024, are o valoare totală de 1.9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027 și este structurat pe două componente: Agenda de reforme, cu 56 de reforme și 153 de acțiuni, și lista proiectelor investiționale. Pachetul cuprinde 1.5 miliarde de euro împrumuturi concesionale, cu 10 ani de grație și 40 de ani perioadă de rambursare, și 520 de milioane de euro granturi, suma din urmă a fost majorată cu 100 de milioane de euro față de propunerea inițială, în urma negocierilor din Parlamentul European. Debursările efective de până acum însumează 477.9 milioane de euro: • 270 de milioane de euro - prefinanțarea, virată în martie 2025; • 18.9 milioane de euro - prima tranșă, pentru primul semestru din 2025; • 189 de milioane de euro - a doua tranșă, debursată în 2026 pentru cele 24 din 26 de acțiuni realizate în semestrul doi din 2025 (93%), din care 173 de milioane au mers direct la bugetul de stat, iar circa 16 milioane au susținut proiecte prin Platforma de investiții pentru vecinătate. **CITIȚI ȘI:** - [Noi fonduri europene pentru R. Moldova: UE se află în etapa finală pentru deblocarea unei plăți din Planul de creștere](https://moldova1.md/p/84927/noi-fonduri-europene-pentru-r-moldova-ue-se-afla-in-etapa-finala-pentru-deblocarea-unei-plati-din-planul-de-crestere) - [R. Moldova ar putea primi încă 157 de milioane de euro din Planul de creștere al UE](https://moldova1.md/p/81546/r-moldova-ar-putea-primi-inca-157-de-milioane-de-euro-din-planul-de-crestere-al-ue)