---
title: "Revista presei interbelice: Italia evita să recunoască suveranitatea României asupra Basarabiei pentru a nu complica relația cu Moscova "
url: https://radiomoldova.md/p/85687/revista-presei-interbelice-italia-evita-sa-recunoasca-suveranitatea-romaniei-asupra-basarabiei-pentru-a-nu-complica-relatia-cu-moscova
published: 2026-09-23T12:13:07Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice: Italia evita să recunoască suveranitatea României asupra Basarabiei pentru a nu complica relația cu Moscova 

> În septembrie 1926, România obținea 41 de voturi și era aleasă în Consiliul Societății Națiunilor, organizația internațională precursoare a ONU. Presa prezenta rezultatul drept un „triumf al Micii Antante”, pentru că și Cehoslovacia, reprezentată de Edvard Beneš, obținea un loc în Consiliu. România era candidata oficială a Micii Antante.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/37b93b53-b816-476e-8f73-581af2a08c1a.jpg)

În septembrie 1926, România obținea 41 de voturi și era aleasă în Consiliul Societății Națiunilor, organizația internațională precursoare a ONU. Presa prezenta rezultatul drept un *„triumf al Micii Antante”*, pentru că și Cehoslovacia, reprezentată de Edvard Beneš, obținea un loc în Consiliu. România era candidata oficială a Micii Antante.

La Geneva se afla și Nicolae Titulescu, una dintre vocile importante ale diplomației românești la Societatea Națiunilor. Acum 100 de ani, România obținea astfel un loc la una dintre cele mai importante mese ale diplomației internaționale.

În aceeași zi, ziarul **Dimineața** scria despre o organizație înființată în America, numită *„Liga pentru încurajarea geniului”*. Numai că primul ei scop era unul destul de straniu: să-i înmormânteze gratuit pe oamenii de geniu.

Ziarul comenta ironic: *„E un chip cam bizar de a înțelege încurajarea”*, amintind că un asemenea ajutor l-ar fi putut scuti pe Mozart de groapa comună. Și concluzia articolului era excelentă: *„Ar fi mai bine totuși să se încurajeze oamenii de geniu în timpul vieții lor”.* Apoi era dat exemplul fiului lui Dostoievski, despre care presa afirma că murise de foame la Moscova, înainte să apuce să primească subsidiul acordat de autoritățile sovietice.

În septembrie 1926, ziarul **Glasul Bucovinei** anunța deja venirea iernii. Temperaturile scăzuseră simțitor în toată țara, iar la Predeal cădeau fulgi mari și deși.

În munți, zăpada ajunsese deja la grosimea de o palmă. Așadar, acum 100 de ani, pe la sfârșitul lui septembrie, iarna își făcea deja apariția în România, după ce vara făcuse record negativ de temperaturi.

Ziarul **Universul** insista iarăși asupra Pactului de amiciție dintre România și Italia, iar problema Basarabiei rămânea nerezolvată.

Ziarul cita publicația italiană „Il Popolo d’Italia”, fondată de Benito Mussolini, care explica poziția Romei: Italia nu ratificase Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920, prin care era recunoscută suveranitatea României asupra Basarabiei, pentru a nu-și complica relațiile cu Uniunea Sovietică, care contesta unirea.

Presa românească îl critica dur pe Alexandru Averescu pentru că semnase pactul cu Mussolini fără să obțină ratificarea. Ziarul rezuma polemic: *„Satisfacția a fost dată Rusiei Sovietelor, iar nu României”*

România încerca să obțină de la Italia recunoașterea deplină a situației Basarabiei, iar Italia încerca, în același timp, să nu-și strice relațiile cu Moscova. Ziarul posta și o fotografie cu sosirea lui Al. Averescu în gara de la Roma pentru aceste discuții.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/7d71516f-089d-44cb-8b7d-ffe759f4b53f.jpg)

Ziarul **Universul** analiza proiectul înființării Facultății de Teologie la Chișinău, care provoca o dispută aprinsă. Potrivit publicației, problema era influența rusească încă puternică în interiorul unei părți a clerului basarabean, la opt ani după Unire.

Articolul amintea că, din 1812 până în 1918, Biserica din Basarabia fusese integrată în sistemul bisericesc al Imperiului Rus. De aici venea și teama exprimată în articol: chiar dacă la Chișinău ar fi venit profesori reputați din România, ei țineau cursurile și plecau, în timp ce studenții rămâneau permanent sub influența mediului clerical local. 

Disputa nu era dacă Chișinăul avea nevoie de Teologie, ci cine urma să formeze viitorii preoți ai Basarabiei și sub ce influență – cea moștenită din perioada rusească sau cea a instituțiilor românești de după 1918.

**Autor: Dan Melnic**