---
title: "Revista presei interbelice: Regele Ferdinand, operat la Sinaia. Știrea care ascundea începutul ultimului an din viața suveranului"
url: https://radiomoldova.md/p/85740/revista-presei-interbelice-regele-ferdinand-operat-la-sinaia-stirea-care-ascundea-inceputul-ultimului-an-din-viata-suveranului
published: 2026-09-24T06:49:53Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice: Regele Ferdinand, operat la Sinaia. Știrea care ascundea începutul ultimului an din viața suveranului

> Ziarul Dimineața anunța pe prima pagina că Regele Ferdinand a fost operat la Sinaia la Castelul Pelișor, după o hemoragie. Buletinul medical oficial vorbea despre o afecțiune de natură hemoroidală și anunța liniștitor: „Starea Regelui este foarte bună”.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/0e528829-2311-4ac1-b451-d41c7ad785d2.jpg)

Ziarul **Dimineața** anunța pe prima pagina că Regele Ferdinand a fost operat la Sinaia la Castelul Pelișor, după o hemoragie. Buletinul medical oficial vorbea despre o afecțiune de natură hemoroidală și anunța liniștitor: *„Starea Regelui este foarte bună”*.

Operația a fost efectuată de profesorul Ernest Juvara, care a fost asistat de medicii Romalo și Cristidi, iar presa scria că suveranul urma să-și reia curând activitatea și că deja a început să citească cărți după intervenție.

Numai că publicului nu i se spunea totul. Memoriile epocii arată că în urma acestei intervenții Juvara a descoperit un neoplasm intestinal. Câteva luni mai târziu, regele Ferdinand avea să fie supus unei intervenții mult mai serioase pentru afecțiunea care mai târziu i-a cauzat moartea.

Așadar, știrea liniștitoare din 24 septembrie 1926 ascundea, fără ca publicul să știe, începutul ultimului an din viața Regelui Ferdinand.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/89849bf4-1d15-427d-9ff2-09ba8d360373.jpg)

Ziarul **Universul** scria despre o nemulțumire națională cu privire la uniformele școlare. Cu un an înainte, Ministerul permisese uniforme kaki sau cenușii, iar acum hotărâse că elevii trebuiau să vină la liceu numai în kaki.

Presa întreba ce fac familiile care tocmai cheltuiseră bani pe uniforme cenușii: *„Toate astea trebuie aruncate?”*.

Articolul nu contesta uniforma. Dimpotrivă, spunea că este utilă pentru că *„nivelează deosebirile materiale dintre copii”*. Dar cerea o perioadă de tranziție, mai ales pentru familiile sărace, pentru care o haină trebuia să țină mai mulți ani.

Tot aici găsim o actualizare a informațiilor despre relația cu Rusia pe tema Basarabiei. Ziarul scria că guvernul lui Alexandru Averescu ar intenționa să înceapă negocieri cu Rusia Sovietică pentru un pact de neagresiune.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/b38e87a6-cd57-4589-a9e6-b28e672c5b9e.jpg)

Articolul readucea în discuție un episod sensibil din 1918: acordul Averescu–Rakovski. Presa susținea că Moscova interpreta documentele schimbate atunci drept un angajament al guvernului român pentru evacuarea Basarabiei – interpretare pe care partea română o contesta.

De altfel, la negocierile româno-sovietice de la Varșovia din 1921, sovieticii invocaseră din nou acordul din 1918 în sprijinul propriei poziții asupra Basarabiei, care rămânea nodul principal al relației României cu Moscova: Bucureștiul căuta formule de securitate, iar sovieticii refuzau să recunoască unirea Basarabiei cu România.

Comercianții din Bălți cereau înființarea unei Camere de Comerț proprii, argumentând că orașul devenise, în cei opt ani de după Unire, un important centru economic al Basarabiei.

Cifrele din articolul ziarului **Universul** sunt spectaculoase: populația orașului ar fi crescut de la aproximativ 35.000 la aproape 80.000 de locuitori, iar în oraș și județ funcționau peste 120 de mori, fabrici de săpun, spirt, bere, bomboane și alte întreprinderi.

Dar cea mai interesantă dezvoltare era industria uleiurilor vegetale. După închiderea graniței cu Rusia, de unde aceste produse fuseseră importate înainte, în nordul Basarabiei s-ar fi dezvoltat puternic cultura florii-soarelui, iar articolul vorbește despre peste o sută de fabrici de ulei în oraș și județ. Bălțiul Românesc era în plină ascensiune.

**Doamna Averescu, în vizită la Chișinău** 

În 1926, Clotilda Averescu, soția generalului Alexandru Averescu, se afla la Chișinău, unde participase la deschiderea unei expoziții-târg de mostre.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/cae9ded5-8daf-4f62-a8cb-c838573f4c28.jpg)

Ea a vizitat și Spitalul „Regina Maria”, a discutat cu bolnavii și a aflat despre organizarea instituției. La final, declara că spitalul din Chișinău era *„unul din cele mai bine organizate spitale din țară în privința igienei și a curățeniei”*.

Seara, peste 60 de persoane au participat la un banchet în onoarea ei, la restaurantul „Londra” din Chișinău. Presa amintea și activitatea doamnei Averescu din timpul Primului Război Mondial, când răniții din zona Bacăului ajunseseră să-i spună *„mama Clotilda de la Bacău”*.

**Autor: Dan Melnic**