---
title: "Revista presei interbelice: Apostolii culturii din Vechiul Regat românizau școala și viața publică din Basarabia "
url: https://radiomoldova.md/p/86012/revista-presei-interbelice-apostolii-culturii-din-vechiul-regat-romanizau-scoala-si-viata-publica-din-basarabia
published: 2026-09-28T06:20:24Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice: Apostolii culturii din Vechiul Regat românizau școala și viața publică din Basarabia 

> Că tot ne-am întors din weekend, ziarul România Nouă se revolta că, deși exista legea repausului duminical, Chișinăul arăta duminica „ca într-o zi de târg”. Mai ales în partea de jos a orașului, scria autorul, „ai impresia că în fiecare Duminică e iarmaroc”.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/152b1ab8-801c-4a35-83ce-8539461587ea.jpg)

Că tot ne-am întors din weekend, ziarul **România Nouă** se revolta că, deși exista legea repausului duminical, Chișinăul arăta duminica *„ca într-o zi de târg”*. Mai ales în partea de jos a orașului, scria autorul, *„ai impresia că în fiecare Duminică e iarmaroc”*.

Și adresa autorităților o întrebare foarte directă: *„Legea repaosului duminecal se referă la ziua Sâmbetei – care e păzită cu sfințenie – sau la Duminică?”

Finalul era și mai categoric: *„Dacă nu suntem țară de creștini – să se spună, să știe lumea, iar dacă suntem țară creștină, să respectăm și poruncile dumnezeiești, și legile țării”*. 

Articolul sugerează contrastul dintre respectarea sabatului de către populația evreiască numeroasă a Chișinăului și nerespectarea repausului creștin de duminică. 

Astăzi discutăm din nou despre combaterea furtului și a tăierilor ilegale de lemn. Ei bine, acum 100 de ani, subiectul ajungea și în caricatură. 

În ziarul **Dimineața**, o imagine ilustra iarna care venea mai devreme și întreba mirată: *„Ce, pe la voi nu mai sunt lemne?”* Iar un om răspundea: *„Lemne?... A fost odată...”*

![](https://storage.radiomoldova.md/images/7f443f6a-3862-4475-ba8b-9e38b5a6a190.jpg)

O sută de ani mai târziu, gluma cu pădurea și lemnele pare la țanc.

Aflăm în același ziar că epidemia de antrax a fost declarată stinsă în Basarabia. În 1926, după câteva sute de cazuri de antrax la animale, în special la cai, în județul Cetatea-Albă, autoritățile anunțau că epidemia a fost oprită și că nu se înregistrase niciun caz la oameni.

Dr. Nicolae Smădu, inspectorul sanitar regional al Basarabiei, explica faptul că antraxul era aproape endemic în această regiune și apărea periodic, mai ales odată cu venirea toamnei. 

În perioada rusească, boala era cunoscută drept „Sibirskaia iazva” — „rana siberiană”. Pericolul pentru oameni apărea mai ales atunci când țăranii jupuiau animalele moarte: era suficientă o rană mică pentru ca infecția să se transmită. În final, se scria că cercetările laboratorului bacteriologic din Chișinău continuau.

Ziarul **Universul** menționa din nou pe prima pagină: *„Apostolii culturii”* în Basarabia. La opt ani după Unire, ziarul constata faptul că, în Basarabia, procesul de românizare a școlii și a vieții publice era încă departe de a fi încheiat.

Articolul susținea că, în multe școli rurale, copiii învățau încă în limba rusă, din lipsă de învățători români, iar în multe biserici preoții slujeau tot în rusește.

După 1918, pentru a acoperi lipsa profesorilor, au fost chemați dascăli din Vechiul Regat și de peste Carpați. Cei care acceptaseră să vină în Basarabia erau prezentați drept adevărați *„apostoli ai culturii”*, pentru că, dincolo de școală, trebuiau să desfășoare aici și o activitate culturală și națională. 

Ziarul atenționa, deci, că în unele sate școala și biserica funcționau încă în rusește, iar statul trebuia să găsească mai mulți oameni care să promoveze limba română în teritoriu.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/b0f5b049-1f5d-4ad6-90f5-d4d83da2e90c.jpg)

Aflăm în ziar și că fotbalul românesc ar avea probleme. Căpitanul naționalei noastre de fotbal, Sever Slătinescu, cerea reformarea Campionatului Național de fotbal. Spunea că sistemul era prea lung și costisitor, iar cluburile ajungeau la semifinale și finale epuizate. 

Mai grav era că meciurile de campionat se transformau în brutalități, bătăi între echipe și conflicte cu publicul. Și costurile erau serioase. Soluțiile propuse sunt surprinzător de moderne: un sistem mai simplu, eventual Cupa, ajutor material pentru cluburi și chiar premii separate pentru tehnică și „fair-play”, indiferent de scor.

Concluzia lui Slătinescu era categorică: *„Sportul nu-i un divertisment; e o problemă fizică, morală și națională”.*

**Autor: Dan Melnic**