--- title: "Revista presei internaționale | Elveția își apără neutralitatea; R. Moldova și Ucraina vor primi un plan clar de aderare la UE" url: https://radiomoldova.md/p/86018/revista-presei-internationale--elvetia-isi-apara-neutralitatea-r-moldova-si-ucraina-vor-primi-un-plan-clar-de-aderare-la-ue published: 2026-09-28T07:05:32Z language: ro section: "Externe" source: radiomoldova.md --- # Revista presei internaționale | Elveția își apără neutralitatea; R. Moldova și Ucraina vor primi un plan clar de aderare la UE > Presa internațională urmărește evoluțiile războiului din Ucraina și eforturile diplomatice pentru apropierea Kievului și Moscovei de masa negocierilor. Rezultatele referendumului privind neutralitatea Elveției, schimbările politice din Serbia și relațiile dintre Statele Unite și China se numără printre alte teme abordate de presa străină. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/12df9fe8-d072-40dc-96a1-1448aa391309.jpg) Presa internațională urmărește evoluțiile războiului din Ucraina și eforturile diplomatice pentru apropierea Kievului și Moscovei de masa negocierilor. Rezultatele referendumului privind neutralitatea Elveției, schimbările politice din Serbia și relațiile dintre Statele Unite și China se numără printre alte teme abordate de presa străină. Atacurile ucrainene asupra unor ținte de pe teritoriul Rusiei pot determina Moscova să se așeze la masa negocierilor de pace, a afirmat într-un interviu pentru [Fox News](https://www.foxnews.com/media/ukraine-attacks-russia-pushing-putin-closer-negotiating-table-trump-nato-ambassador-says) ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker. Diplomatul american admite însă că Ucraina și Rusia sunt în continuare „foarte departe” de un acord asupra principalelor probleme și subliniază că războiul poate fi încheiat doar prin diplomație și negocieri. În același interviu, Whitaker susține că administrația Donald Trump continuă să discute cu ambele părți pentru a identifica puncte comune și a le apropia pozițiile. În același timp, ambasadorul spune că, în pofida eforturilor administrației americane, un acord de încetare a focului va fi imposibil dacă președintele rus Vladimir Putin nu va fi dispus să accepte compromisuri. Ieri, la un referendum, cetățenii elvețieni au respins cu 70,15% din voturi inițiativa privind înscrierea în Constituție a unei forme stricte de neutralitate permanentă și militară, relatează [Neue Zürcher Zeitung](https://www.nzz.ch/meinung/debakel-fuer-blocher-das-wuchtige-nein-zu-einer-starren-neutralitaet-staerkt-dem-bundesrat-den-ruecken-ld.10025507). Publicația notează că inițiativa ar fi permis guvernului să aplice doar sancțiuni impuse de ONU, ceea ce ar fi limitat posibilitatea Elveției de a adopta noi sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit ziarului, documentul ar fi restrâns și mai mult libertatea de acțiune a guvernului în situații de criză internațională și ar fi interzis cooperarea militară în lipsa unei amenințări directe, inclusiv schimbul de informații despre sisteme de armament precum avioanele F-35. Neue Zürcher Zeitung consideră rezultatul referendumului un vot de încredere acordat guvernului, care a decis în 2022 să se alăture sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei. Alegerile senatoriale organizate duminică în Franța au permis pentru prima dată partidului de extrema dreaptă Adunarea Națională să formeze un grup parlamentar în Senat, relatează [BFMTV](https://www.bfmtv.com/politique/elections/senatoriales/un-groupe-pour-le-rn-entree-de-lfi-bruno-retailleau-reelu-ce-qu-il-faut-retenir-des-elections-senatoriales_AN-202609270312.html). Radiodifuzorul public francez arată că Adunarea Națională și aliații săi din Uniunea Dreptei pentru Republică au obținut împreună 15 mandate, ceea ce le permite să constituie o fracțiune parlamentară și să beneficieze de resurse și drepturi suplimentare în activitatea Senatului. BFMTV mai informează că, pentru prima dată, în camera superioară intră și partidul radical de stânga Franța Nesupusă, în timp ce raportul general de forțe se modifică puțin, Republicanii și aliații centriști păstrând majoritatea. Scrutinul indirect, la care au participat peste 93 de mii de membri ai colegiului electoral, este ultimul scrutin pentru Senat înaintea alegerilor prezidențiale din primăvara lui 2027, mai remarcă BFMTV. Liderul conservator german Manfred Weber cere partidelor din coaliția guvernamentală condusă de cancelarul Friedrich Merz să ajungă în următoarele patru săptămâni la un acord asupra candidatului pentru funcția de președinte al Germaniei, relatează [DPA](https://app.ekkow.com/1476844693307326483). Weber susține, citat de agenția de presă, că înțelegerea ar trebui stabilită până la congresul Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, programat pentru 23–24 octombrie, și o sprijină pe Ilse Aigner, președinta parlamentului landului Bavaria, pentru această funcție. Potrivit DPA, printre celelalte nume vehiculate se numără ministrul Educației, Karin Prien, președinta Bundestagului, Julia Klöckner, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. DPA amintește că actualul președinte Frank-Walter Steinmeier își va încheia al doilea mandat în martie 2027, iar succesorul său va fi ales pe 30 ianuarie de Adunarea Federală, formată din deputații Bundestagului și reprezentanții celor 16 landuri. Uniunea Europeană pregătește foi de parcurs pentru Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania, prin care aceste state ar urma să primească un plan clar și etapizat pentru aderarea la blocul comunitar, relatează [Politico](https://www.politico.eu/article/eu-membership-action-plans-montenegro-ukraine-moldova-albania/). Potrivit unor oficiali europeni citați de publicație, documentele vor stabili prioritățile, reformele necesare și termene orientative pentru încheierea negocierilor de aderare, oferind totodată statelor candidate care au înregistrat cele mai mari progrese perspectiva unei integrări mai previzibile. Un reprezentant al Comisiei Europene, intervievat de Politico, subliniază că foile de parcurs vor preciza atât așteptările față de fiecare candidat, cât și obligațiile statelor membre care trebuie să aprobe continuarea procesului. Politico notează că, în această etapă, astfel de planuri nu sunt prevăzute pentru Kosovo, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, în timp ce negocierile cu Georgia, Turcia și Serbia sunt afectate de preocupările Bruxellesului privind respectarea standardelor democratice și judiciare. [Associated Press](https://apnews.com/article/serbia-election-vucic-resigns-students-dc1ac38b8f442bb7e32c339dc7fad069) își concentrează atenția asupra situației politice din Serbia, unde președintele țării, Aleksandar Vučić, a demisionat pentru a conduce Partidul Progresist Sârb în alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie. Agenția notează că Vučić nu mai putea candida pentru un al treilea mandat prezidențial, iar demisia îi permite să încerce revenirea la conducerea guvernului dacă partidul său va obține suficiente voturi. Associated Press amintește că scrutinul are loc după aproape doi ani de proteste conduse în principal de studenți, izbucnite în urma prăbușirii unei copertine la gara din Novi Sad, tragedie soldată cu 16 morți. Manifestanții au cerut anchetarea responsabililor, combaterea corupției și alegeri anticipate, iar partidul lui Vučić se confruntă acum cu o importantă provocare electorală, consemnează Associated Press. Comisia Europeană le cere statelor membre să reducă temporar consumul de gaz și electricitate, pentru a limita creșterea prețurilor pe fondul crizei energetice globale, transmite [AFP](https://www.afp.com/fr). Agenția face referire la o scrisoare adresată miniștrilor europeni, în care comisarul pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, susține că reducerea cererii poate contribui la temperarea prețurilor, într-un context marcat de oferta limitată și fluctuațiile puternice ale prețurilor. Măsurile solicitate statelor membre pentru reducerea cererii și stabilizarea prețurilor trebuie să vizeze clar reducerea consumului și să fie temporare, dar în prezent nu există riscuri imediate pentru securitatea aprovizionării, conchide AFP. Pe agenda presei internaționale se află și relațiile dintre Statele Unite și China. Problema Taiwanului a fost abordată în timpul întrevederii de săptămâna trecută de la Washington dintre Donald Trump și Xi Jinping, însă cei doi lideri nu au acordat subiectului o atenție deosebită, informează[ Bloomberg](https://www.bloomberg.com/news/articles/2026-09-26/trump-says-xi-knows-how-i-feel-on-taiwan-after-us-china-summit). Trump a anunțat, citat de agenția de presă, că nu a petrecut mult timp discutând despre Taiwan și că liderul chinez „înțelege foarte bine” poziția sa. Bloomberg atrage atenția că, potrivit comunicatului Beijingului, Xi Jinping i-a cerut Washingtonului să se opună independenței Taiwanului, însă Trump nu a dat niciun semn că ar fi dispus să schimbe poziția Statelor Unite. Bloomberg subliniază că politica americană față de Taiwan nu s-a modificat oficial: Washingtonul se opune atât declarării independenței insulei, cât și oricărei schimbări unilaterale a status quo-ului, menținând însă o ambiguitate deliberată privind o eventuală intervenție militară în cazul unui atac chinez. În același context, ambasadorul SUA în China, David Perdue, a dezvăluit pentru [The New York Times](https://www.nytimes.com/2026/09/27/us/politics/trump-weapons-sale-china.html) că Donald Trump i-ar fi propus lui Xi Jinping să cumpere arme americane. Oficialul a precizat că Trump i-ar fi adresat direct liderului chinez întrebarea dacă dorește să cumpere armament american, însă nu a precizat care a fost răspunsul lui Xi Jinping. Afirmația a fost făcută în contextul discuțiilor despre politica SUA față de Taiwan, care așteaptă aprobarea unui nou pachet de arme americane în valoare de 14 miliarde de dolari, remarcă The New York Times. Ziarul notează că un reprezentant al administrației Trump a respins declarația ambasadorului, iar Departamentul de Stat a subliniat că legislația americană interzice vânzarea de arme Chinei și că nu există niciun plan sau propunere în acest sens. Poliția britanică verifică o posibilă legătură a Iranului cu presupusa pregătire a unui atac cu explozibili în apropierea bazei aeriene Fairford, unde sunt staționate bombardiere americane, informează [Sky News](https://news.sky.com/story/follow-latest-major-incident-declared-and-number-of-properties-evacuated-in-gloucestershire-after-men-arrested-on-suspicion-of-offences-under-explosives-act-13527288?postid=12529949). Postul britanic arată că cinci bărbați au fost reținuți pe 27 septembrie, fiind suspectați de încălcarea legislației privind explozibilii, iar ulterior ancheta a fost preluată de poliția antiteroristă. Sky News subliniază că autoritățile britanice nu au anunțat oficial nici motivul suspecților, nici dacă aceștia ar fi acționat în numele unui stat străin, însă investighează posibila implicare a Iranului. Forțele armate americane colaborează cu autoritățile britanice pentru monitorizarea situației și asigurarea securității personalului american, a familiilor acestuia și a populației locale, consemnează Sky News.