---
title: "Corespondență Dan Alexe | Proteste în Franța extremelor și angoasa așteptării prezidențialelor"
url: https://radiomoldova.md/p/86528/corespondenta-dan-alexe--proteste-in-franta-extremelor-si-angoasa-asteptarii-prezidentialelor
published: 2026-10-05T05:15:00Z
language: ro
author: "Dan Alexe"
section: "Externe"
source: radiomoldova.md
---

# Corespondență Dan Alexe | Proteste în Franța extremelor și angoasa așteptării prezidențialelor

> Protestul elevilor de liceu din Franța – început în urmă cu o săptămână în suburbiile Parisului pentru a semnala lipsa cadrelor didactice și a resurselor din școlile publice – se extinde în întreaga țară, implicând sute de școli și licee și devenind tot mai violent, cu aproape două mii de persoane reținute.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/f8fe6b73-6b1d-44b3-9eb9-1b4477194934.jpg)

Protestul elevilor de liceu din Franța – început în urmă cu o săptămână în suburbiile Parisului pentru a semnala lipsa cadrelor didactice și a resurselor din școlile publice – se extinde în întreaga țară, implicând sute de școli și licee și devenind tot mai violent, cu aproape două mii de persoane reținute.

Weekend-ul care a trecut a văzut continuarea violențelor stradale în Franța pe fundalul unor noi sondaje care arată că, în toate cazurile de figură, alegerile prezidențiale de anul viitor vor duce, în al doilea tur de scrutin, la o confruntare între candidații celor două mari blocuri extremiste, de dreapta și de stânga, care sunt actualmente în cursă, extreme care îi au în acest moment ca reprezentanți pe Marine Le Pen în dreapta și Jean-Luc Mélenchon la stânga extremă a spectrului politic. 

Manifestațiile continuă între timp, circa 500 de licee rămân închise luni 5 octombrie, ba chiar plutește teama că marți, când sunt anunțate și greve, mișcările vor fi și mai violente, inclusiv în Strasbourg, unde Parlamentul European este reunit săptămâna aceasta în ședință plenară.  

**Manifestații violente, recuperate politic**

Se anunță mari greve marți 6 octombrie în Franța, după ce principalul sindicat național, CGT, și-a anunțat sprijinul pentru revolta liceenilor și le-a cerut membrilor săi ieșirea în stradă. Circa 500 de școli și licee funcționează astăzi de la distanță, cu lecții prin video, sau sub protecția poliției, desfășurată în fața porților, după ce unele licee chiar au fost incendiate. Asta în vreme ce șeful extremei stângi „*Franța Nesupusă*" (La France Insoumise, LFI) Jean-Luc Mélenchon a făcut propunerea șocantă, lansând un apel către părinți, să iasă și ei în stradă, purtând, spune Mélenchon, căști albe, pentru a fi distinși de forțele de ordine și ca să nu fie prinși în violențe, dar sugerând în același timp subliminal o asociere cu căștile albastre ale Națiunilor Unite, ale ONU, desfășurate pe teritorii disputate pentru a garanta pacea între doi beligeranți.

Unii politicieni ai „*Franței Nesupuse*" chiar au încurajat revoltele stradale, vorbind despre "violența legitimă", formulă care, în general, este rezervată statului autorităților. 

Adevărul este că mare parte din baza electorală a Franței nesupuse e constituită din tineri, mulți de extracție imigrantă, defavorizați și foarte mulți de religie musulmană, ale căror voturi Mélenchon speră să le strângă.

În același timp, politicienii din spectrul politic opus, din Rassemblement National, dreapta extremă, au vorbit despre „Republica aflată sub asalt". Toate celelalte formațiuni politice au condamnat, la rândul lor, fără rezerve violențele tinerilor care manifestează, iar guvernul pregătește o lege conținând o clauză de urgență prin care cei vinovați de distrugerea materialului public ar fi condamnați printr-o procedură rapidă, iar în cazul minorilor, părinții ar fi responsabili de plata materialului urban distrus. Legea e și numită de altfel "spargi-plătești ("casseur-payeur").

Săptămână după săptămână, astfel, sondajele pentru viitoarele alegeri prezidențiale provoacă valuri amețitoare de anxietate, anunțând o înfruntare finală între candidații extremelor: Jean-Luc Mélenchon și Marine Le Pen. Zidul populismului se înalță, iar în loc să calce frâna, francezii par hotărâți să accelereze, aceiași francezi care ne-au dat, prin violența protestelor din Mai 1968, o serie de libertăți care astăzi par naturale, dar și care și-au decapitat regele după Revoluția din 1789. 

«Arde Parisul» este titlul unui vechi film celebru care se petrece în al Doilea Război Mondial. Astăzi, liceenii înșiși sunt cei care dau foc școlilor. 

**Alegeri viitoare importante pentru Franța și UE**

Peisajul politic francez continuă așadar să fie dominat în filigran de perspectiva alegerilor prezidențiale din aprilie 2027, la care Emmanuel Macron nu se va mai putea prezenta, terminând deja două mandate succesive.

Pe acest fundal, propriul său guvern dă semne de implozie, mulți miniștri anunțând deja că vor sprijini diverși alți candidați de tendințe opuse și reciproc rivale. Astfel, ministrul justiției, Gérard Darmanin, care era el însuși un posibil candidat prezidențial, și-a anunțat sprijinul pentru fostul premier de centru dreapta si primar al portului Le Havre, Edouard Philippe.

Edouard Philippe, ca și un alt candidat fost macronist și fost premier al lui Macron, Gabriel Attal, au fost deja ținta unor atacuri hibride rusești, iar parchetul francez a deschis o anchetă pentru a putea urca până la sursa atacurilor.

Ba chiar, din partea stângii moderate, și-a făcut înțeleasă intenția de a candida până și fostul președinte François Hollande, învins odinioară chiar de Emmanuel Macron, care fusese ministrul economiei în guvernul acestuia, înainte de a-l trăda.

Extrema dreaptă din Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen rămâne însă formațiunea favorită în prezent de alegători, așa cum este Marine Le Pen însăși, în ciuda problemelor ei cu justiția pentru deturnare de fonduri, se arată deocamdată candidatul favorit pentru prezidențiale, fiind comparată deseori cu Giorgia Meloni, deși programele lor economice diferă considerabil. 

**Marine Le Pen vs. Giorgia Meloni**

Marine Le Pen nu este însă Giorgia Meloni, fapt ce devine evident mai ales atunci când le comparăm programele economice. Lidera italiană a optat pentru o politică axată pe ofertă – similară, într-o oarecare măsură, cu abordarea lui Macron –, deși a urmărit acest obiectiv vizând costurile forței de muncă, mai degrabă decât impozitarea capitalului. Ea a redus povara fiscală și contribuțiile sociale, a comasat tranșele de impozit pe venit de la patru la trei și a introdus o cotă mai mică de impozit pe profit pentru companiile care își reinvestesc câștigurile. 

Mai presus de toate, Meloni a menținut Italia pe traiectoria fiscală stabilită. Deficitul public al Italiei a scăzut de la 7,2% din PIB în 2023 la 3,4% în 2024, cu o prognoză de 3,1% pentru 2025 – în mare parte datorită eliminării „Superbonusului”, o subvenție pentru renovarea locuințelor. În schimb, RN al lui Le Pen promite reduceri ale TVA-ului la energie și pensionarea la vârsta de 62 de ani – sau chiar la 60 de ani pentru unii. Marine Le Pen vorbește despre reduceri ale cheltuielilor publice în valoare de 125 de miliarde de euro, dar unde anume? În urmă cu câteva luni, ea a declarat de altfel că nu intenționează să reducă numărul funcționarilor publici. Misterul persistă…

**Mélenchon și Germania**

Dincolo, în extrema stângă, problemele capătă o dimensiune internațională directă intra-europeană, căci dincolo de simpatia pro-rusă a extremei stângi franceze, unde se atinge, cum se întâmplă proverbial cu extreme, și cu tendințele formațiunii politice celei mai puternice, cea a lui Marine Le Pen, Mélenchon nu-și ascunde ostilitatea nici față de Germania.

Jean-Luc Mélenchon este de mult văzut ca „*un obstacol major în calea cooperării franco-germane*”. Candidatul LFI, care în 2015 a scris un pamflet împotriva modelului german, «Heringul lui Bismarck» (ed. Plon), a promis în mod repetat că va „*revizui totul*”, „*de la A la Z*”, în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării dintre cele două țări, dacă va câștiga președinția.

Un lucru e sigur: date fiind puterile și largile atribuții în materie de politică externă ale președintelui Franței, singura putere nucleară din UE, importanța alegerilor prezidențiale din aprilie 2027 va depăși limitele Franței, afectând potențial, în bine sau rău, nu doar întreaga UE, dar și situația țărilor candidate.

[Audio: https://trm.blob.core.windows.net/photos/0e774036-ab90-471a-aa2c-8d9b209dea71.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/10/5/Picatura-luni-5-Frana-extremelor.m4a/playlist.m3u8)