--- title: "„Fiecare vrea să fie erou național”. Experta Iuliana Cantaragiu avertizează: „Vom începe să prețuim apa atunci când o vom pierde”" url: https://radiomoldova.md/p/86641/-fiecare-vrea-sa-fie-erou-national--experta-iuliana-cantaragiu-avertizeaza--vom-incepe-sa-pretuim-apa-atunci-cand-o-vom-pierde- published: 2026-10-06T09:16:00Z language: ro author: "Nicoleta Borodin" section: "Social" source: radiomoldova.md --- # „Fiecare vrea să fie erou național”. Experta Iuliana Cantaragiu avertizează: „Vom începe să prețuim apa atunci când o vom pierde” > Republica Moldova traversează o situație hidrologică fără precedent în ultimele decenii, iar diminuarea debitelor râurilor pune presiune atât pe rezervele de apă, cât și pe capacitatea autorităților de a asigura apa potabilă pentru populație. Experții susțin că actuala situație trebuie privită nu doar ca o criză, ci și un semnal de alarmă în relația oamenilor cu resursele naturale. ![colaj TRM](https://storage.radiomoldova.md/images/3d76543d-4d14-4c87-8788-7613b994059a.jpg) *Sursa: colaj TRM* Republica Moldova traversează o situație hidrologică fără precedent în ultimele decenii, iar diminuarea debitelor râurilor pune presiune atât pe rezervele de apă, cât și pe capacitatea autorităților de a asigura apa potabilă pentru populație. Experții susțin că actuala situație trebuie privită nu doar ca o criză, ci și un semnal de alarmă în relația oamenilor cu resursele naturale. *„Când am lucrat în societatea civilă, cu 10-15 ani în urmă, ne preocupau mai mult problemele legate de calitatea apei, însă, pe parcurs, am înțeles că există o provocare foarte mare și în ceea ce privește cantitatea. Atunci le spuneam oamenilor: vom începe să prețuim apa atunci când o vom pierde. Nu credeam că acest moment va veni atât de repede”*, a menționat experta de mediu și fosta ministră Iuliana Cantaragiu, invitată în cadrul emisiunii [„Bună Dimineața”](https://moldova1.md/s/ro/1) de la Moldova 1. **Apa nu dispare, se mută** Schimbările climatice și creșterea temperaturilor modifică ritmul natural al fenomenelor hidrologice. Perioadele de secetă, inundațiile sau temperaturile extreme au devenit mai frecvente și mai intense. Temperaturile ridicate accelerează evaporarea, iar lipsa vegetației, în special a pădurilor, afectează capacitatea solului și a bazinelor hidrografice de a reține apa. *„Apa nu dispare de pe planetă, ea se mută. Problema este că noi nu mai avem aceeași relație cu natura și cu resursele ei. În fiecare an înregistrăm temperaturi ridicate, crește numărul zilelor consecutive cu temperaturi mari, iar aceasta accelerează evaporarea. Dacă nu avem păduri și ecosisteme care să mențină regimul hidric la nivelul solului și al albiilor râurilor, apa se mută în altă parte, acolo unde condițiile îi permit să existe”*, a explicat experta. Adaptarea la aceste schimbări trebuie să devină o preocupare constantă, nu doar o reacție la situații de urgență, avertizează Cantaragiu. **Populația, sfătuită să-și pregătească vase pentru păstrarea apei** Iuliana Cantaragiu spune că oamenii conștientizează cu adevărat gravitatea unei probleme abia atunci când ajung când se confruntă cu efectele acesteia. În cazul apei, un astfel de moment ar putea fi limitarea alimentării la robinet. În opinia sa, autoritățile trebuie să fie pregătite logistic pentru eventualitatea unor asemenea scenarii, iar populația poate lua din timp câteva măsuri simple. *„Personal, am trăit astfel de situații în anii ’90, când în orașul Soroca apa era furnizată după un anumit program, din alte motive – nu erau bani, era haosul de atunci, nu se plătea energia electrică. Evident, municipiul Soroca de atunci, cu aproximativ 30 de mii de locuitori, nu poate fi comparat cu municipiul Chișinău, iar autoritatea publică trebuie să poată face față logistic unei asemenea situații. Situațiile critice, dramatice, șocante sunt, până la urmă, un accelerator al conștientizării”*, a subliniat experta. Cantaragiu recomandă oamenilor să fie pregătiți pentru eventuale întreruperi sau limitări ale furnizării apei și să aibă în gospodării recipiente în care să își poată face rezerve. *„Pentru oamenii care sunt gata să se pregătească pentru asemenea situații, recomandarea mea sinceră este să aibă vase suficiente în casă, recipiente și să găsească o sursă de apă, un izvor, o fântână, de unde să poată aduce apă atunci când va fi nevoie, în special apă potabilă”*, a declarat Iuliana Cantaragiu. O soluție recomandată este reutilizarea apei. Cantaragiu a explicat că apa cu săpun rămasă după spălatul pe mâini poate fi reutilizată pentru toaletă. Ea a subliniat că este un lucru elementar, de bun-simț, să nu fie lăsat robinetul pornit în timpul spălatului pe dinți. Chiar dacă o persoană își permite să plătească apa, există riscul să se ajungă într-o situație în care oamenii să aibă bani, dar să nu mai aibă apă. **Scăderea debitului poate afecta și calitatea apei** Potrivit Iulianei Cantaragiu, reducerea debitului Nistrului poate avea consecințe directe și asupra calității apei, întrucât poluanții sunt concentrați într-un volum mai mic de apă. Acest lucru ar putea crea dificultăți suplimentare în tratarea apei destinate consumului. *„Va fi o provocare foarte mare pentru Apa-Canal Chișinău să trateze această apă, pentru că va fi nevoie de reactivi suficienți, iar instalațiile trebuie să facă față. Nu exclud că, într-o anumită situație, ar putea fi furnizată mai mult apă tehnică. Cu ea poți să te speli, să speli haine sau vase, dar nu poți găti și nu o poți bea”*, a explicat experta. Experta atenționează și asupra râurilor mici, care au fost afectate de reducerea debitelor cu mult înainte de actuala stare de urgență. Deși unele dintre acestea sunt percepute de oameni mai degrabă ca pâraie sau chiar râpe, Cantaragiu spune că sunt ecosisteme care trebuie protejate. *„Am observat inclusiv conflicte în localitățile rurale atunci când scădea nivelul apei, iar cei care practicau piscicultura blocau scurgerea și râul ajungea să sece. Atunci animalele și păsările nu mai aveau unde să bea sau să se scalde, iar oamenii începeau să se revolte. Trebuie să înțelegem că, indiferent cât de mic este un curs de apă, el trebuie protejat”*, a spus experta. **Nu este suficient să ai planuri de intervenție** Iuliana Cantaragiu consideră că autoritățile Republicii Moldova încă mai au de învățat în ceea ce privește colaborarea și pregătirea pentru situații de criză. Experta spune că, deși există planuri de contingență, acestea trebuie transformate în acțiuni concrete, iar unele intervenții necesită infrastructură, materiale și timp pentru a fi realizate. *„Ce observ, de fapt, este o imaturitate de colaborare între autorități. A existat și atunci, există și acum și, probabil, va mai exista. Și înțeleg de unde vine, fiindcă fiecare vrea să fie erou național. De parcă aceasta ar conta și e mai mult despre „arătatul de mușchi”. Acum s-a pierdut mult timp, au fost pierdute câteva luni bune care puteau fi utilizate, dacă exista maturitate, nimic altceva, maturitate a clasei politice, pentru a ne pregăti pentru situația în care suntem astăzi”*, a declarat experta. Cantaragiu afirmă că nu este suficient să ai planuri de intervenție dacă măsurile nu sunt puse în aplicare în timp util. Experta menționează că autoritățile încearcă să improvizeze un baraj, însă succesul depinde de cum vor fi organizare procesele. *„Sunt necesare țevi, săpături, altă infrastructură. Depinde de complexitatea lucrărilor. Trebuie cumpărate acele materiale, trebuie să existe acum, aici. Trebuie să ai muncitori care să facă ceea ce ai gândit acolo. Trebuie să și execuți lucrările astea”*, a explicat Iuliana Cantaragiu. În opinia expertei, Republica Moldova trebuie să accepte faptul că regimul hidrologic se schimbă și să își adapteze infrastructura și comportamentul la noile condiții. *„În natură supraviețuiește specia care se poate adapta cel mai rapid la schimbări. Și noi avem această capacitate, dar foarte des propriul nostru psihic lucrează împotriva noastră. Dacă vrem să trecem mai ușor peste perioadele de șoc, trebuie să acceptăm că aceste schimbări au loc și să fim raționali în ceea ce putem face pentru a amortiza efectele lor. Din toate speciile de pe planetă, omul se poate adapta cel mai rapid”*, a conchis Iuliana Cantaragiu. **Stare de urgență din 26 septembrie** Republica Moldova a instituit stare de urgență în domeniile energetic și hidrologic începând cu 26 septembrie, pentru o perioadă de 60 de zile. În acest context, autoritățile reiterează apelul către cetățeni și agenții economici de a utiliza rațional resursele de apă. Criza hidrologică afectează grav Nistrul, Prutul și mai multe râuri mici din Republica Moldova. Pe unele sectoare, debitele au ajuns la valori minime istorice, reprezentând în prezent doar 10-15% din valorile normale, iar autoritățile monitorizează permanent situația pentru a menține alimentarea cu apă a localităților. [Video: https://trm.blob.core.windows.net/photos/c00c97c0-4357-4974-9a35-0059fdf6997a.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/10/6/apa.mp4/playlist.m3u8) **CITIȚI ȘI:** - [Criza Nistrului: Autoritățile apelează la specialiști din Grecia pentru a nu lăsa Chișinăul fără apă](https://moldova1.md/p/86954/criza-nistrului-autoritatile-apeleaza-la-specialisti-din-grecia-pentru-a-nu-lasa-chisinaul-fara-apa) - [Maia Sandu, avertisment privind criza apei: „Există riscul ca problema cu care ne confruntăm să se repete an de an”](https://moldova1.md/p/86427/maia-sandu-avertisment-privind-criza-apei--exista-riscul-ca-problema-cu-care-ne-confruntam-sa-se-repete-an-de-an-) - [Situația hidrologică severă afectează și râul Prut: Nivelul apei a scăzut cu 1.28 metri într-o lună](https://moldova1.md/p/86325/situatia-hidrologica-severa-afecteaza-si-raul-prut-nivelul-apei-a-scazut-cu-1-28-metri-intr-o-luna)