---
title: "Revista presei interbelice. Călătoria unui român la Chișinău: Drumurile ar trebui să se încheie la stomatolog   "
url: https://radiomoldova.md/p/86728/revista-presei-interbelice-calatoria-unui-roman-la-chisinau-drumurile-ar-trebui-sa-se-incheie-la-stomatolog
published: 2026-10-07T10:20:28Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice. Călătoria unui român la Chișinău: Drumurile ar trebui să se încheie la stomatolog   

> „Călătoria regelui pe Dunăre – O vânătoare în Bălți”. Ziarul „Dimineața” din 7 octombrie 1926 anunța acest titlu. Pentru noi, titlul sună spectaculos. Regele Ferdinand, cunoscut ca vânător pasionat, ar fi venit la vânătoare tocmai la Bălți.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/c3ae12de-57be-48eb-a40a-252f7d15542c.jpg)

*„Călătoria regelui pe Dunăre – O vânătoare în Bălți”*. Ziarul **„Dimineața”** din 7 octombrie 1926 anunța acest titlu. Pentru noi, titlul sună spectaculos. Regele Ferdinand, cunoscut ca vânător pasionat, ar fi venit la vânătoare tocmai la Bălți.

Numai că, citind articolul, aflăm că nu era vorba despre orașul Bălți, ci despre bălțile Dunării. Regele ajunsese cu trenul la Brăila, apoi se îmbarcase pe yachtul „Ștefan cel Mare”, împreună cu oaspeții săi, printre care foștii suverani ai Greciei, George și Elisabeta. 

Yachtul a pornit pe Dunăre, iar suveranul urma să rămână câteva zile pentru o vânătoare în bălțile fluviului, după care își continua călătoria, programată să dureze în total zece zile.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/1e3c7753-40f5-4ab7-b065-f56020294334.jpg)

Ziarul publica și o caricatură cu un accident de mașină. Desenul era despre circulația din 1926: un pieton prins sub automobil, iar șoferul îl întreabă indignat: *„Mai ai și pretenții, după ce ți-am călcat hainele?”*

Acum 100 de ani, accidentele se înmulțeau odată cu creșterea numărului de mașini, iar ironia îi viza pe șoferi pentru care pietonul trebuia să fie recunoscător că a scăpat întreg.

Un articol cu lista catedrelor de la Facultatea de Teologie din Chișinău preciza programul de studiu. Cursanții învățau Vechiul și Noul Testament, arheologia evreilor, exegeza biblică, istoria Bisericii universale și românești, patrologia, filosofia, istoria literaturii române și literatura religioasă modernă. Era prevăzută chiar și o conferință de istoria artei creștine.

Printre discipline apăreau gramatica dialectului alexandrin, necesară studiului limbii grecești a Noului Testament, și limba ebraică, pentru textele Vechiului Testament. Candidații la posturile universitare trebuiau să-și înainteze dosarele Ministerului Instrucțiunii până la 10 octombrie 1926.

Ziarul **Romania Nouă** titra: *,,Ce-am pătimit în Chișinăul poetic”.*

În 1926, autorul Andrei Călinescu pornea într-o expediție prin ceea ce numea ironic Chișinăul *„poetic”*. Lăuda centrul că e frumos, însă aventura începe când îi cere birjarului, din fața hotelului „Suisse”, să coboare spre partea de jos a orașului. Birjarul îl privește, notează autorul, *„cu aerul cu care am privi noi pe Amundsen pregătindu-se pentru o expediție spre ghețarii Polului Nord”*, apoi acceptă resemnat în rusește: *„Esli vî hotite...”* (Cum poftiți). 

Odată porniți, strada îi zguduie atât de tare încât autorul *,,savurează”* gropile și drumul rău, iar după ce reușesc să se oprească, primul lucru pe care îl face este *„să mulțumesc lui Dumnezeu că partea cea mai lustruită a pantalonilor n-a luat contact direct cu pământul”*. Se uită apoi la birjar și constată că omului *„îi lipseau numai trei dinți din gură”*, încheind iarăși ironic că drumurile din Chișinău ar trebui să se încheie la stomatolog. 

În 1926, la Chișinău funcționa un Comitet pentru ajutorarea refugiaților români-transnistreni, condus de Pan Halippa. Comitetul avea în grijă 60 de elevi și eleve refugiați, pe care îi întreținea la diferite școli din România.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/540250e1-089f-49f6-b5df-897e6ae7bc37.jpg)

Ajutoarele veneau din mai multe locuri: 2.000 de lei de la un inginer transnistrean, alți 2.000 de lei de la societatea „Albina” din Sibiu, 500 de lei de la Primăria Brașov, dar și contribuții din Strojineț, Stăneștii de Jos și Soroca. 

Pan Halippa le mulțumea donatorilor pentru sprijinul acordat, cum scrie articolul, *„dezvoltării operei național-culturale printre românii transnistreni”*.

**Autor: Dan Melnic**