---
title: "Experți internaționali, la Moldova Security Forum 2026: „Nu putem să discutăm despre un flanc estic puternic fără R. Moldova”"
url: https://radiomoldova.md/p/86817/experti-internationali-la-moldova-security-forum-2026--nu-putem-sa-discutam-despre-un-flanc-estic-puternic-fara-r-moldova-
published: 2026-10-08T13:01:35Z
language: ro
author: "Liubomir Guțu"
section: "Politic"
source: radiomoldova.md
---

# Experți internaționali, la Moldova Security Forum 2026: „Nu putem să discutăm despre un flanc estic puternic fără R. Moldova”

> Securitatea europeană nu se mai oprește la granițele Uniunii Europene, dar depinde direct de reziliența Republicii Moldova și de sprijinul acordat Ucrainei în fața agresiunii ruse. Totodată, atacurile hibride și incursiunile cu drone pe teritoriul moldovenesc reprezintă tactici clare de intimidare, afirmă experții reuniți la cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum 2026, subliniind că apărarea flancului estic este o responsabilitate comună a întregului bloc euroatlantic.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/fb8c3e1f-c6b8-49ad-bb94-02130b4189ba.jpg)

Securitatea europeană nu se mai oprește la granițele Uniunii Europene, dar depinde direct de reziliența Republicii Moldova și de sprijinul acordat Ucrainei în fața agresiunii ruse. Totodată, atacurile hibride și incursiunile cu drone pe teritoriul moldovenesc reprezintă tactici clare de intimidare, afirmă experții reuniți la cea de-a treia ediție a **Moldova Security Forum 2026**, subliniind că apărarea flancului estic este o responsabilitate comună a întregului bloc euroatlantic.

**Prognozele militare arată o intensificare a confruntărilor armate**

Războiul de la granițele Republicii Moldova are consecințe severe, afectând întreaga regiune a Mării Negre și influențând direct stabilitatea economică și energetică. De aceea, securitatea țărilor care fac parte din spațiul estic este interdependentă și necesită o consolidare comună, nu individuală.

„*R. Moldova nu are acces la mare, dar oricum facem parte din regiunea de securitate a Mării Negre. În ultimii cinci ani, cu un război la ușile noastre, vedem consecințe care afectează toată zona. Securitatea, pe flancul estic, aș descrie-o ca fiind indivizibilă. Războiul rus a schimbat arhitectura de securitate din Europa și a demonstrat, de fapt, cât de interconectate sunt mediile de securitate ale fiecărei țări”*, a declarat, în cadrul forumului, ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi.

Analizând evoluția conflictului, oficialul a avertizat că prognozele militare nu indică o rezolvare rapidă, ci mai degrabă o intensificare a confruntărilor armate. Acest lucru ar putea genera riscuri suplimentare în Europa de Est.

*„Noi, militarii de carieră, ne planificăm mereu lucrurile pentru cel mai rău scenariu posibil și ne stabilim planuri pentru situații imprevizibile. Nu există nicio soluție rapidă în viitorul apropiat. Conform estimărilor noastre, ne așteptăm ca ostilitățile să se agraveze și ca aceasta să aibă un impact mare asupra regiunii. Pentru a face față acestor provocări, trebuie să căutăm soluții, să generăm noi idei și apoi să încercăm să le implementăm în practică în capitalele noastre”*, a explicat Nosatîi.

**Rusia nu își dorește înarmarea R. Moldova**

În ceea ce privește consolidarea domeniului defensiv, ministrul a explicat că alocarea resurselor pentru sectorul militar reprezintă o provocare constantă, mai ales în condițiile în care Federația Rusă folosește presiuni hibride și tactici de intimidare pentru a bloca parcursul democratic și a dezbina societatea.

*„Să investești în apărare nu este atât de ușor. În cazul nostru, este, cu siguranță, și mai complicat, deoarece presiunile hibride din partea Rusiei au scopul de a diviza societatea prin inducerea fricii. Dacă vom continua această reformă, vom ajunge în aceeași situație ca Ucraina. Federația Rusă își dorește ca instituțiile noastre să fie slăbite, să nu aibă capacități, astfel încât să nu existe sprijin pentru reforme”*, a declarat ministrul Apărării.

Efortul național de modernizare a apărării este strâns condiționat de cooperarea cu partenerii strategici occidentali. Fără sprijin extern, Republica Moldova nu ar putea avansa atât de mult în consolidarea protecției antiaeriene.

*„Trebuie să avem echipament pentru acele drone Shahed, până la urmă trebuie să fim gata și pentru Gheran și nu știm ce se va întâmpla mâine. Deci, nu este ușor, însă posibilitatea de a lucra împreună este o cale de a ajunge la acele resurse pentru a ne dezvolta capacitățile necesare. Este important să protejăm viețile, să asigurăm siguranța cetățenilor noștri. Așa cum a menționat doamna președintă - 'Republica Moldova e o țară pașnică'”*, a conchis ministrul Anatolie Nosatîi.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/72994bc5-10a7-48dd-af23-8a2bb711166e.jpg)

**Ministrul român al Apărării: „Rusia atacă, Ucraina se apără, iar noi suntem la câțiva pași distanță”**

Analizând evoluția conflictului de la granițele de est ale alianței, ministrul interimar al Apărării Naționale din România, Radu Miruță, a subliniat că războiul se desfășoară în prezent pe două planuri paralele, în care mijloacele militare convenționale sunt dublate de o campanie agresivă de manipulare a opiniei publice.

*„Situația actuală ne arată că avem două niveluri ale acestui război. Primul este cel în care capacitățile militare sunt folosite pentru apărare sau pentru a ataca și este un război militar, dar mai există un nivel care pune accentul pe dezinformare. Este un război prin dezinformare. Și, în timp ce luptăm cu dezinformarea, cei care o ghidează și o cauzează sunt tot cei care influențează tot mai mult populația”*, a punctat Radu Miruță.

În acest context, oficialul a accentuat necesitatea ca toate statele aflate în prima linie de apărare să fie incluse în planurile de securitate, menționând, totodată, rolul esențial pe care îl are Republica Moldova pe flancul estic.

*„Revenind la situația de pe front, nu putem să discutăm despre un asemenea flanc fără să menționăm și să includem toate țările care sunt în prima linie. Să fie foarte clar spus că Rusia atacă, Ucraina se apără, iar noi suntem la câțiva pași distanță. Rusia trebuie să fie obligată să respecte acordurile internaționale și dreptul internațional. Nu putem să discutăm despre un flanc estic puternic fără să includem Republica Moldova”*, a precizat ministrul român.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/d0b5d0d7-aa37-45d3-b886-206e17ed6d51.jpg)

**„Rusia duce războiul împotriva Vestului”**

Agresiunea rusă nu reprezintă un conflict izolat împotriva unui singur stat, ci o ofensivă sistematică împotriva întregii ordini democratice globale și a regulilor de securitate construite în ultimele decenii, este de părere expertul american în politici de securitate, Ian Brzezinski.

*„Noi trebuie să ne gândim și la starea descurajării, a capacității de reacție în regiunea Mării Negre, dar să ne gândim și la ceea ce se întâmplă pe continentul european. Am să încep prin a spune un lucru evident: Rusia nu duce război doar împotriva Ucrainei. Putin este în război împotriva Vestului, împotriva arhitecturii de securitate a Vestului stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial și este, de asemenea, împotriva NATO”*, a declarat Ian Brzezinski, cercetător la Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate și fost secretar adjunct al apărării al SUA pentru Europa și Politica NATO.

În viziunea lui, acțiunile Moscovei au drept scop atât restabilirea hegemoniei asupra fostelor republici sovietice, cât și neutralizarea alianțelor occidentale care blochează aceste ambiții expansioniste.

*„Obiectivul lui Putin este clar, are două seturi de obiective. Mai întâi, vrea să restabilească controlul Rusiei asupra teritoriului fostei Uniuni Sovietice, intensificând agresiunea contra Republicii Moldova. Al doilea obiectiv-cheie este să distrugă sau să facă nefuncțională arhitectura de securitate construită timp de opt decenii. Vrea să distrugă NATO și motivul este clar: această organizație a distrus draga sa Uniune Sovietică. În prezent, această comunitate nu îi permite să subordoneze Ucraina, Georgia, Moldova și alte state*”, a declarat expertul american.

**NATO are capacitate, dar nu are voință**

Totodată, Brzezinski a criticat lipsa de fermitate a statelor occidentale în descurajarea atacurilor hibride, spunând că NATO dispune de o superioritate economică și militară covârșitoare față de Federația Rusă.

*„Trebuie să recunoaștem că suntem acum în mijlocul unui eșec de descurajare a agresorului și vedem consecințele care escaladează: atacuri infracționale, informaționale, contra infrastructurii critice, inclusiv contra cablurilor din Nord, din Marea Baltică, încercări de deraiere a trenurilor în Polonia, atacuri cu drone contra aeroporturilor civile, încercări de asasinat. Noi avem capacitate, dar nu avem voință. NATO are șase trilioane de dolari în PIB, Rusia are două. Cât cheltuie NATO pentru apărare? 1.5 trilioane de dolari. NATO este mai bine pregătit, suntem mult mai capabili decât Rusia și este impresionant cum rușii au reușit să scape basma curată deocamdată. Trebuie să schimbăm abordarea noastră față de descurajare”*, este îndemnul cercetătorului american.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/e4363a37-8412-4f26-b4cc-ea162a91fdd7.jpg)

**„Este un mit că țările mici pot fi ușor capturate de Rusia”**

Analista de securitate Oana Popescu-Zamfir a criticat delimitarea dintre războiul convențional și cel hibrid, explicând că tacticile rusești urmăresc scopuri militare concrete pe întreg continentul.

*„Nu sunt de acord cu actuala separare între război hibrid și război convențional. Noi tot accentuăm această separare. Eu nu neg că există diferențe, dar războiul hibrid al Rusiei caută să realizeze obiective militare”*, a declarat cercetătoarea de la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI) din Regatul Unit.

În ceea ce privește poziționarea geopolitică și vulnerabilitățile statelor mici de pe flancul estic, Oana Popescu-Zamfir a scos în evidență paralelele clare dintre Republica Moldova și țările baltice.

*„Dacă ne uităm la flancul de est, Moldova are foarte multe în comun cu statele baltice. Primul lucru pe care îl au în comun este că, deseori, din greșeală, sunt numite teritorii care pot fi capturate ușor de Rusia pentru că nu au profunzime strategică și deseori sunt puse în coșul de beneficiari de asistență în domeniul de apărare. Dar, în pofida acestor diferențe, țările respective au făcut pași admirabili pentru a-și consolida reziliența. Cred că țările din Occident au ce învăța de la țările care sunt pe flancul estic”*, a menționat Oana Popescu-Zamfir.

Cercetătoarea a punctat că apărarea împotriva atacurilor rusești trebuie să fie o responsabilitate comună a întregului bloc occidental, nu doar a țărilor aflate la granița estică.

*„Țările de pe flancul estic au dreptul să ceară de la NATO să fie protejate. Sarcina de apărare nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii flancului de est. Toată lumea trebuie să beneficieze de pe urma acestui scut. Atacurile hibride rusești deja au devenit o realitate în toată Europa*”, a conchis experta în securitate.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/56f9d35a-8cfa-4148-b071-d7f94a063af7.jpg)

**Războiul rus nu se oprește în Ucraina**

O avertizare similară a fost făcută și de expertul de la Consiliul European pentru Relații Externe, Fredrik Wesslau. Acesta a atras atenția asupra unei abordări greșite a liniilor defensive, subliniind că amenințarea rusească nu trebuie privită strict ca o graniță geografică izolat delimitată.

*„Noi ne gândim că este o linie care merge de la Nord la Sud și, dacă securizăm în Vest, este ok, iar ce se întâmplă în Est nu ne interesează. Este o greșeală periculoasă, pentru că ne duce la concluzii politice greșite. Războiul rus în Ucraina nu se oprește la hotarele Ucrainei. Rusia este în război cu Ucraina, cu Moldova, cu Europa, doar pe fronturi diferite*”, a menționat Wesslau.

Analizând evoluțiile de pe câmpul de luptă, cercetătorul a explicat că dificultățile întâmpinate de trupele rusești la linia de front le determină să își schimbe tactica și să vizeze din ce în ce mai mult sectorul civil.

*„Când ne uităm la situația de securitate, trebuie să ne gândim la adevăratele linii de front. Ucraina se apără de agresiunea rusă, chiar câștigă unele teritorii, iar liniile rusești sunt slăbite, se iau sub control centre logistice, iar zona de atac pentru drone s-a mărit. Deci, Rusiei îi este mai greu să avanseze pe linia de front, respectiv a devenit mai activă în zona civilă*”, a explicat expertul cu privire la schimbările de pe front.

**Dronele au scopul de a pune presiune psihologică asupra cetățenilor**

În ceea ce privește Republica Moldova, Fredrik Wesslau a amintit că planurile inițiale ale Moscovei au fost zădărnicite de rezistența ucraineană, forțând Kremlinul să apeleze la operațiuni de destabilizare internă.

*„Ne este clar că planurile lui Putin din 2022 au inclus Republica Moldova, dar forțele ucrainene au oprit forțele rusești și acestea nu au reușit să ajungă în regiunea transnistreană și în Moldova. De asemenea, rușii au încercat să realizeze o lovitură de stat, au trimis Wagner acolo în 2023 și au dus un război nedeclarat împotriva Republicii Moldova: s-au implicat în alegeri, au încercat să creeze dezacorduri politice, au fost acțiuni de sabotaj și campanii de dezinformare”*, a enumerat expertul.

Ultimele evoluții, cum ar fi încălcările spațiului aerian, reprezintă o continuare intenționată a acestei strategii de intimidare psihologică asupra cetățenilor moldoveni, susține expertul.

*„Vedem că a crescut și numărul de drone care intră pe teritoriul R. Moldova. Și nu este o coincidență, este doar o continuare a escaladării acțiunilor rusești în Ucraina. Dronele nu sunt menite să distrugă infrastructura. Scopul este să sperie moldovenii, să li se spună că, dacă nu merg de partea lor, vor ajunge într-o stare de război cum e în Ucraina. Asta este tactica acestor incursiuni cu drone”*, a explicat Fredrik Wesslau.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/46830a0d-e77d-420d-9910-45a131ff7e79.jpg)

***

**Moldova Security Forum** este o platformă internațională de dialog dedicată provocărilor de securitate din Republica Moldova, regiunea Mării Negre și Europa, organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu sprijinul a peste 40 de parteneri din Republica Moldova, Uniunea Europeană și Statele Unite.

Cea de-a treia ediție a evenimentului, organizată în acest an pe 8 și 9 octombrie, reunește aproape 100 de vorbitori din peste 20 de țări. Agenda reuniunii cuprinde discuții despre amenințările hibride, războiul din Ucraina, securitatea regională, protecția împotriva dronelor și reziliența democratică. 

Tematica anului curent reflectă modul în care Republica Moldova contribuie la securitatea proprie și regională prin întărirea democrației.

**CITIȚI ȘI:**

- [Maia Sandu, la Moldova Security Forum 2026: „Continuăm să rezistăm atunci când Rusia atacă”](https://moldova1.md/p/87146/maia-sandu-la-moldova-security-forum-2026--continuam-sa-rezistam-atunci-cand-rusia-ataca-)

- [Moldova Security Forum 2026 | Ministrul Apărării: „Securitatea R. Moldova este și securitatea Europei”](https://moldova1.md/p/87138/moldova-security-forum-2026--ministrul-apararii--securitatea-r-moldova-este-si-securitatea-europei-)

- [Moldova Security Forum 2026 | Iulian Groza: „Moldova poate să contribuie cu experiența proprie la securitatea Europei”](https://moldova1.md/p/87096/moldova-security-forum-2026--iulian-groza--moldova-poate-sa-contribuie-cu-experienta-proprie-la-securitatea-europei-)

- [Între neutralitate și frica de război: 84% din populație crede că R. Moldova nu va face față unei agresiuni externe](https://moldova1.md/p/87111/intre-neutralitate-si-frica-de-razboi-84-din-populatie-crede-ca-r-moldova-nu-va-face-fata-unei-agresiuni-externe)