--- title: "Revista presei | Proiectul privind structura generală și efectivul Armatei Naționale, votat în Legislativ; Experți: R Moldova are nevoie de o Coaliție de Voință " url: https://radiomoldova.md/p/86863/revista-presei--proiectul-privind-structura-generala-si-efectivul-armatei-nationale-votat-in-legislativ-experti-r-moldova-are-nevoie-de-o-coalitie published: 2026-10-09T06:13:00Z language: ro author: "Lidia Petrenco" section: "Revista presei" source: radiomoldova.md --- # Revista presei | Proiectul privind structura generală și efectivul Armatei Naționale, votat în Legislativ; Experți: R Moldova are nevoie de o Coaliție de Voință > Perspectivele aderării R. Moldova la UE și rolul Lituaniei în acest parcurs se află printre subiectele analizate în presa națională. În vizorul mass-media este și proiectul privind structura generală și efectivul Armatei Naționale, votat joi în Legislativ. Presa urmărește și cea de a treia ediție a Moldova Security Forum, eveniment care a reunit la Chișinău circa 700 de participanți, inclusiv oficiali, reprezentanți ai structurilor de apărare și securitate, experți, membri ai societății civile și jurnaliști din Europa, Statele Unite și din regiune. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/4aedb505-a408-426d-89d1-554518f2fd6e.jpg) Perspectivele aderării R. Moldova la UE și rolul Lituaniei în acest parcurs se află printre subiectele analizate în presa națională. În vizorul mass-media este și proiectul privind structura generală și efectivul Armatei Naționale, votat joi în Legislativ. Presa urmărește și cea de a treia ediție a Moldova Security Forum, eveniment care a reunit la Chișinău circa 700 de participanți, inclusiv oficiali, reprezentanți ai structurilor de apărare și securitate, experți, membri ai societății civile și jurnaliști din Europa, Statele Unite și din regiune. [Moldova 1](https://moldova1.md/p/87207/extinderea-ue-prioritatea-presedintiei-lituaniene-kristupas-vaitiek%C5%ABnas-la-moldova-1--r-moldova-si-ucraina-pot-avansa-impreuna-) constată că extinderea Uniunii Europene va fi principala prioritate a Lituaniei, care va prelua la începutul anului viitor președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Într-un interviu oferit postului public de televiziune, viceministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, Kristupas Vaitiekūnas a dat asigurări că Republica Moldova și Ucraina vor beneficia de sprijinul Vilniusului până la deschiderea tuturor capitolelor de negociere. În contextul noii strategii europene privind extinderea și al foilor de parcurs pentru Republica Moldova, Ucraina, Albania și Muntenegru, oficialul lituanian consideră că apropierea ritmului de integrare dintre Chișinău și Kiev poate avea un efect pozitiv ce poate „impulsiona anumite procese”. Tot [Moldova 1](https://moldova1.md/p/87205/justitia-din-r-moldova-domeniul-monitorizat-cel-mai-atent-de-ue-iwona-pi%C3%B3rko--mai-este-inca-lucru-de-facut-) o citează pe ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, potrivit căreia reforma justiției este unul dintre cele mai dificile procese prin care trece Republica Moldova în drumul său spre Uniunea Europeană și rămâne domeniul monitorizat cel mai atent de Bruxelles. Deși independența instituțiilor a fost consolidată și au fost înregistrate progrese, reforma este departe de a fi încheiată, iar schimbările necesare țin nu doar de instituții și legislație, ci și de mentalitate, susține oficialul european. Diplomata a recunoscut că rezultatele reformei justiției pot fi mai greu de observat decât cele din alte domenii, însă a explicat că acest lucru nu înseamnă că procesul stagnează. Iwona Piórko a subliniat că transformările din justiție necesită timp, iar importanța lor este esențială pentru întregul parcurs european al țării. Iar de pe [Ziarul de Gardă](https://www.zdg.md/stiri/trebuie-sa-ne-aparam-tara-sau-pregatesc-tara-de-razboi-noua-structura-a-armatei-votata-in-sedinta-secreta/) aflăm că proiectul privind structura generală și efectivul Armatei Naționale, care conține informații clasificate drept secret de stat, a fost votat în Legislativ. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a specificat că au votat „pro” deputații fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), ai formațiunii „Partidul Nostru” și unii deputați neafiliați. În cadrul unor declarații pentru presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a precizat că proiectul examinat de Parlament cu ușile închise prevede majorarea efectivului Armatei Naționale, iar reorganizarea va ține cont de amenințările actuale și de obiectivele stabilite până în 2035. Președinta Maia Sandu a declarat în deschiderea Moldova Security Forum că R. Moldova contribuie deja la securitatea Europei, iar această contribuție începe cu cei 1.200 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina, transmite [Radio Chișinău](https://radiochisinau.md/maia-sandu-la-moldova-security-forum--o-moldova-in-interiorul-ue-va-intari-frontiera-estica-a-europei-o-moldova-lasata-intro-zona-gri-iar-oferi-rusiei-o-parghie-permanenta-impotriva-noastra---229657.html). Potrivit ei, dacă Moldova ar fi sub controlul Moscovei ar transforma peste jumătate din frontierele Ucrainei în frontiere ostile, observă sursa citată. Maia Sandu a declarat că Federația Rusă voia să transforme Rep. Moldova într-un al doilea Belarus și să folosească teritoriul țării împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene însă cetățenii au dejucat acest plan al Moscovei de două ori prin vot, atrage atenția Radio Chișinău. Șefa Oficiului de Legătură NATO la Chișinău, Agne Gleveckaite a subliniat în cadrul aceluiași eveniment că Rep. Moldova își consolidează propria securitate în același timp contribuie la securitatea regională și securitatea euroatlantică. [TVR Moldova](https://tvrmoldova.md/article/80cafbe46e7c8862/republica-moldova-are-nevoie-de-o-coalitie-de-vointa-experti.html) constată în context că în ultima perioadă, Republica Moldova este supusă unor amenințări extrem de dure. Atât în Moldova, cât și în Ucraina se decide, practic, soarta continentului european, subliniază postul de televiziune. TVR Moldova analizează declarațiile experților reuniți la forumul de securitate de la Chișinău, care atrag atenția asupra necesității investițiilor în apărare. Neutralitatea nu împiedică R. Moldova să coopereze cu România, țările Baltice sau restul aliaților de pe flancul estic. O altă propunere este crearea unei Coaliții de Voință care să sprijine Moldova, similară celei pentru Ucraina, rezumă TVR Moldova. Chișinăul răspunde acuzațiilor Moscovei privind „militarizarea” R. Moldova și denunță retorica de intimidare – titrează [Deschide.md](https://www.deschide.md/chisinaul-raspunde-acuzatiilor-moscovei-privind-militarizarea-r-moldova-si-denunta-retorica-de-intimidare). Ministerul Afacerilor Externe a venit cu o reacție după ce reprezentanții Federației Ruse la OSCE au acuzat R. Moldova de presupusa „militarizare” și transformare într-un „hub logistic” pentru Ucraina. Într-un comunicat de presă, autoritățile de la Chișinău au catalogat aceste afirmații drept false și nefondate. „Afirmațiile privind presupuse rute de transport al dronelor, capacități de asamblare a acestora sau centre medicale destinate armatei ucrainene nu corespund realității și nu sunt susținute de dovezi... Regretăm utilizarea platformei OSCE pentru promovarea unor asemenea falsuri la adresa Republicii Moldova”, precizează MAE. [Moldpres](https://www.moldpres.md/rom/ue-1/ue-cauta-solutii-pentru-a-sprijini-moldova-in-criza-energetica-si-va-mobiliza-si-alti-donatori) transmite că Uniunea Europeană examinează posibilitățile de a sprijini Republica Moldova în contextul crizei energetice și va încuraja și alți donatori să contribuie. Agenția de știri o citează pe ambasadoarea UE la Chișinău, Iwona Piórko, care a menționat în cadrul unui interviu la PRO TV Chisinau, că premierul Vasile Tofan a discutat subiectul la Bruxelles cu comisarul european pentru energie. Ambasadoarea a subliniat că dificultațile în sectorul energetic reprezintă o mare provocare pentru mai multe țări din Europa în actualul context geopolitic. Guvernul lansează „harta interactivă” a reformei administrațiilor locale și insistă că schimbarea va fi benefică pentru toți – titrează [Europa Liberă](https://www.europalibera.md/a/guvernul-lanseaza-harta-interactiva-a-reformei-administratiilor-locale-si-insista-ca-schimbarea-va-fi-benefica-pentru-toti/33872691.html). Autorul articolului precizează că executivul a prezentat joi o hartă interactivă a reformei administrațiilor locale din Republica Moldova, care va reduce mult numărul de primării, punând în locul celor 32 de raioane doar trei regiuni (Centru, Nord, Sud), trei municipii de nivelul al II-lea (Chișinău, Bălți, Taraclia) și UTA Găgăuzia. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, principalul coordonator al reformei, a menționat că actuala „fragmentare” administrativ-teritorială ar reprezenta o povară financiară și o frână în calea dezvoltării R. Moldova. „Schimbarea nu va reduce democrația locală”, atrage atenția Alexei Buzu, anticipând că primăriile comasate, „mai puternice”, care vor fi probabil numai 273, vor putea gestiona mai bine investițiile, reducând birocrația, vor fi mai moderne și mai eficiente, răzpunzând mai bine nevoilor cetățenilor. Iar [Realitatea](https://realitatea.md/doar-intre-4-si-7-din-deseurile-din-moldova-sunt-reciclate-ce-schimbari-anunta-ministerul-mediului/) atrage atenția că în Republica Moldova, doar între 4–și 7% dintre deșeuri sunt în prezent reciclate, însă rata ar urma să crească în următorii ani, odată cu aplicarea unor noi politici de gestionare a deșeurilor. Autorul articolului face referire la declarații făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Oficialul a menționat că în ultimele luni au apărut deja companii care colectează deșeuri electrice și electronice, iar sistemul urmează să fie extins și la alte categorii de produse. Un alt mecanism care ar urma să crească rata de reciclare este sistemul de garanție-returnare, care urmează a fi implementat la nivel național din 2027. Sistemul presupune achitarea unei garanții de 2 lei la cumpărarea unei băuturi în ambalaj de sticlă, metal sau plastic, bani care vor fi recuperați la returnarea ambalajului. [Deutsche Welle](https://www.dw.com/ro/drumul-vinului-moldovenesc-spre-ue/video-79599848) analizează cum s-a redresat industria vinului în Republica Moldova. Embargourile Rusiei au obligat industria vinicolă din Republica Moldova să caute noi piețe, constată publicația. „Astăzi, peste 60% din vinul moldovenesc ajunge în Uniunea Europeană. Industria vinicolă din Republica Moldova a depins ani la rând de piața rusă. Embargourile impuse de Moscova în 2006 și 2013 au provocat o criză profundă. Aproximativ o sută de vinării au dat falimentat, iar unele companii nu au putut plăti salariile luni întregi. Criza i-a obligat pe producători să caute piețe noi și să investească în calitate. Astăzi, peste 60% din vinul moldovenesc ajunge în Uniunea Europeană. Industria nu a revenit la volumele de odinioară, dar calitatea vinului și prețul unei sticle au crescut.  Vinăriile au devenit și destinații turistice. Castel Mimi, aflat la o oră de Chișinău și gazda summit-ului Comunității Politice Europene din 2023, primește anual peste 50.000 de vizitatori. Ziua Națională a Vinului le oferă turiștilor ocazia să descopere vinul nou și tradițiile locale. ”