---
title: "Revista presei interbelice: „Chișinăul va fi măturat!”"
url: https://radiomoldova.md/p/87243/revista-presei-interbelice--chisinaul-va-fi-maturat-
published: 2026-10-14T06:32:11Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice: „Chișinăul va fi măturat!”

> Astăzi, 14 octombrie, Chișinăul își sărbătorește Hramul! Și pentru că e ziua orașului, Răsfoind presa de acum exact 100 de ani, am ales câteva știri și despre Chișinăul de altădată. Ziarul Romania Nouă avea o știre publicată chiar pe 14 octombrie 1926, cu un titlu care atrage atenția: „Chișinăul va fi măturat!”

![](https://storage.radiomoldova.md/images/f946dfe6-56bf-4226-bb1e-31671f237892.jpg)

Astăzi, 14 octombrie, Chișinăul își sărbătorește Hramul! Și pentru că e ziua orașului, Răsfoind presa de acum exact 100 de ani, am ales câteva știri și despre Chișinăul de altădată. Ziarul **Romania Nouă** avea o știre publicată chiar pe 14 octombrie 1926, cu un titlu care atrage atenția: *„Chișinăul va fi măturat!”*

Primăria pregătea un proiect de curățare a străzilor. Dar nu cu autospeciale, ca astăzi, ci cu mătura în mână! Consilierul comunal Dubinschi propunea organizarea unei echipe de 60 de măturători, conduși de un șef și patru subșefi. Orașul urma să fie împărțit în patru sectoare, iar străzile principale trebuiau măturate zilnic, celelalte de trei ori pe săptămână.

Așadar, de ziua Chișinăului, aflăm că, și acum 100 de ani, se făceau planuri pentru un oraș mai curat, doar că atunci curățenia începea, la propriu, cu mătura!

Pe 14 octombrie 1926, în același ziar aflăm că alți muncitori, care săpau pentru canalizarea orașului, la o adâncime de doi metri și jumătate, au descoperit o piatră de cremene cu o formă neobișnuită. Piatra a ajuns la profesorul Nicolae Florov, preocupat de cercetările arheologice, care a venit la fața locului și a cerut continuarea săpăturilor.

Și surpriză! Potrivit ziarului, muncitorii au descoperit o parte din spatele unui mamut, alte oase și un cuțit de cremene. Profesorul considera că obiectele ar putea avea 40–50 de mii de ani.

Piesele urmau să fie predate Muzeului Național din Chișinău, iar profesorul Florov intenționa să prezinte descoperirea la un congres științific de la Viena. 

Coincidență după 100 de ani, Muzeul Național de Istorie a Moldovei găzduiește în aceste zile expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului”, deschisă până pe 30 noiembrie 2026, acolo unde poate găsim mai multe informații și despre descoperirea de acum 100 de ani.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/c35748aa-1bdb-466f-ad56-b2dc18e1b4d4.jpg)

Vine iarna, iar lemnele de foc sunt din nou un subiect fierbinte. Numai că aceeași problemă îi preocupa pe oameni și în 1926.

Într-o caricatură din ziarul **Dimineața**, intitulată *„Scumpetea lemnelor”*, doi ciori stau pe hornul a doua case, și discută:
-	*„Iarna asta cred c’o să stau și eu bine...”*
-	*„De ce?”*
-	*„Apoi cum s’au scumpit lemnele, cred că nici chiriașu’ ăsta n’o să mai facă foc la iarnă”*.

Așadar, acum 100 de ani, lemnele erau atât de scumpe, încât până și cioara de pe horn spera să treacă iarna fără fum!

![](https://storage.radiomoldova.md/images/126848f8-e9ff-4274-90fe-0edf38701263.jpg)

În ziarul *Romania Nouă* apărea pe prima pagină un articol despre educația copiilor din acea vreme. Astăzi avem parenting, psihologi, cărți și parcă ne încâlcim uneori în teorii... Ei bine, iată ce descoperim în acest articol intitulat *„Părinții și copiii”*:

*„Niciodată problema educației tineretului n-a fost așa de grea ca astăzi”*.

*„Părinții, cari au crescut în alte împrejurări morale, nu pricep pe copiii lor, iar copiii au devenit străini pentru părinți”*.

Autorul considera că materialismul, lipsa idealurilor și schimbările societății complicau relația dintre generații. Iar soluția o vedea într-o educație bazată pe principii morale comune.

Acum 100 de ani, părinții aveau deja sentimentul că educația n-a fost niciodată atât de dificilă. Se pare că parentingul e un cuvânt nou pentru o grijă veche de o sută de ani. 

Același ziar anunța că și vecinii bulgari făceau un pas important în aviație: inaugurau prima linie aeriană din Bulgaria, între Sofia și Varna.

Zborul dura două ore și 15 minute. Numai că, deocamdată, avioanele nu transportau pasageri, ci doar scrisori și ziare, asigurând serviciul poștal. Țara noastră o luaseră înainte după ce, în iunie 1926, a lansat primele sale linii aeriene interne, chiar pe ruta București–Galați–Chișinău și le bifase pe ambele odată: și pasageri, și poșta. 

**Autor: Dan Melnic**