---
title: "Revista presei interbelice: Acum 100 de ani, presa anunța moartea marelui savant Victor Babeș"
url: https://radiomoldova.md/p/87803/revista-presei-interbelice-acum-100-de-ani-presa-anunta-moartea-marelui-savant-victor-babes
published: 2026-10-21T10:43:28Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice: Acum 100 de ani, presa anunța moartea marelui savant Victor Babeș

> Acum 100 de ani, aflăm din ziarul Universul că pe 19 octombrie 1926, la vârsta de 72 de ani, se stingea din viață unul dintre cei mai importanți medici și bacteriologi români, Victor Babeș. A publicat peste 700 de lucrări științifice, iar descoperirile sale au fost recunoscute internațional. Ziarul amintea și o frumoasă caracterizare făcută de Pasteur, potrivit căreia omul de știință nu este doar cetățeanul patriei sale, ci „al omenirii întregi”.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/1532cf11-f24a-4198-b90d-806a366e8c90.jpg)

Acum 100 de ani, aflăm din **ziarul Universul** că pe 19 octombrie 1926, la vârsta de 72 de ani, se stingea din viață unul dintre cei mai importanți medici și bacteriologi români, **Victor Babeș**. A publicat peste 700 de lucrări științifice, iar descoperirile sale au fost recunoscute internațional. Ziarul amintea și o frumoasă caracterizare făcută de Pasteur, potrivit căreia omul de știință nu este doar cetățeanul patriei sale, ci *„al omenirii întregi”*.

**O legătură interesantă cu prezentul:** Victor Babeș este cel al cărui nume îl poartă Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde învață astăzi și numeroși tineri din Republica Moldova. Universitatea a primit această denumire în 1959, prin unirea a două instituții de învățământ superior, numele lui Victor Babeș fiind alăturat celui al matematicianului János Bolyai (Iánoș Bóiai).

Așadar, un nume pe care îl întâlnim astăzi în lumea universitară ne duce la un savant român despre a cărui dispariție presa scria în această in urma cu 100 de ani.

**Cum se încasează impozitele în județul Lăpușna? O măsură originală!”. Așa titra același ziar din 19 octombrie 1926**.

Autoritățile financiare constataseră că impozitele nu erau încasate la timp și au luat o decizie neobișnuită: au pus sechestru pe averile tuturor perceptorilor din Chișinău și din județul Lăpușna, până la concurența sumei de 60 de milioane de lei.

Perceptorii erau funcționarii responsabili de colectarea impozitelor, iar statul încerca astfel să-și garanteze recuperarea banilor neîncasați. Așadar, acum 100 de ani, când impozitele nu ajungeau la stat, autoritățile au început prin a pune sechestru pe averea celor care trebuiau să le încaseze!

**Ziarul Dimineața** ne trezea cu titlul *„Refacerea drumurilor basarabene”* – o problemă care preocupa autoritățile și acum 100 de ani! După vizita sa în Basarabia, ministrul de Interne Octavian Goga declara că fusese profund impresionat de starea dezastruoasă a drumurilor. 

Cel mai grav exemplu era județul Cahul, unde Goga nici măcar nu reușise să ajungă. Drumul dintre Fălești și Cahul era descris ca fiind aproape impracticabil pentru cei care nu-l cunoșteau, iar accidentele erau frecvente.

Goga cerea guvernului măsuri urgente și propunea credite speciale, dar și contribuția localnicilor prin muncă în natură, adică participarea directă la repararea drumurilor.

Numai că ministrul Lucrărilor Publice, Constantin Meissner, nu era de acord cu această soluție și susținea continuarea lucrărilor în limita fondurilor disponibile.

**În **ziarul Avangarda** de la București găsim un articol *„Facultatea de la Chișinău”* în sfârșit , bine că s-au făcut...**

După mai multe dispute, s-a decis înființarea unei Facultăți de Teologie la Chișinău, care urma să fie primul așezământ de învățământ superior din Basarabia.

Ziarul saluta hotărârea, considerând că viitorii preoți vor contribui la răspândirea culturii românești și la diminuarea influenței rusești, încă puternice în viața religioasă a provinciei.

Facultatea urma să funcționeze la Chișinău, dar sub conducerea și supravegherea Universității din Iași, iar profesorii să fie recrutați din Vechiul Regat.

Ne întoarcem la **ziarul Dimineața** unde găsim o cronică cinematografică despre un nou gen de film. Prima variantă a personajului Zorro făcea furori în cinematografe acum 100 de ani, prezentat sub titlul francez *„Don X, fils de Zorro”*.

În rolul principal strălucea Douglas Fairbanks (Dáglas Férbenks), unul dintre marii actori ai cinematografiei mute. El interpreta două personaje: pe celebrul Zorro și pe fiul său, Don César.

Filmul combina aventurile spectaculoase, duelurile și povestea de dragoste cu tânăra actriță Mary Astor.

Presa era atât de impresionată încât îl așeza pe actor alături de Charlie Chaplin, considerându-i două mari revelații ale artei mute.

Și iată cum descria efectul filmului asupra publicului: *„Dispune pe spectator, subjugă pe spectatoare, stimulează pe adolescenți.”*

Așadar, acum 100 de ani, Zorro cucerea deja publicul cinematografelor, cu mult înaintea versiunilor moderne. Iar în 1926, pentru asemenea aventuri, spectatorii nici măcar nu aveau nevoie de dialoguri, se juca filmul mut.

**Autor: Dan Melnic**

![](https://storage.radiomoldova.md/images/483da6e1-a767-4d58-b2cf-9f91154a5581.jpg)

![](https://storage.radiomoldova.md/images/8f56d3fb-fa72-42b4-9d00-21f0ebaa48c3.jpg)

![](https://storage.radiomoldova.md/images/c95ecd67-4a1f-4eb1-b3a2-64f735eb6da2.jpg)