---
title: "Revista presei internaționale | Moscova respinge compromisul și amână negocierile trilaterale de pace"
url: https://radiomoldova.md/p/87873/revista-presei-internationale--moscova-respinge-compromisul-si-amana-negocierile-trilaterale-de-pace
published: 2026-10-22T07:45:13Z
language: ro
section: "Externe"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei internaționale | Moscova respinge compromisul și amână negocierile trilaterale de pace

> Presa internațională analizează blocajul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, după ce întâlnirea emisarului american Steve Witkoff cu Vladimir Putin nu a adus concesii din partea Kremlinului. În acest context, publicațiile occidentale examinează capacitatea Europei de a menține sprijinul pentru Kiev, în timp ce criza din Orientul Mijlociu amenință securitatea energetică europeană. Totodată, presa evaluează bilanțul economic și militar al administrației Trump înaintea alegerilor intermediare din SUA, pe fondul scumpirii energiei și al implicării americane în conflictul cu Iranul.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/17adb08c-9837-42c2-bbd0-ec1ed86cfa85.jpg)

Presa internațională analizează blocajul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, după ce întâlnirea emisarului american Steve Witkoff cu Vladimir Putin nu a adus concesii din partea Kremlinului. În acest context, publicațiile occidentale examinează capacitatea Europei de a menține sprijinul pentru Kiev, în timp ce criza din Orientul Mijlociu amenință securitatea energetică europeană. Totodată, presa evaluează bilanțul economic și militar al administrației Trump înaintea alegerilor intermediare din SUA, pe fondul scumpirii energiei și al implicării americane în conflictul cu Iranul.

[Le Monde](https://www.lemonde.fr/en/international/article/2026/10/22/war-in-ukraine-bolstered-by-donald-trump-s-support-vladimir-putin-refuses-to-back-down_6761086_4.html?utm_source=chatgpt.com) constată că întâlnirea de la Sankt Petersburg dintre emisarul american Steve Witkoff și președintele rus Vladimir Putin nu a produs concesii rusești privind încheierea războiului, deși propunerile de pace fuseseră discutate cu o zi înainte, în Norvegia, cu liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Kievul era pregătit să discute inclusiv probleme teritoriale sensibile, dar Moscova a amânat după 10 noiembrie negocierile trilaterale dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, invocând atacurile ucrainene asupra teritoriului rus, remarcă Le Monde. În evaluarea publicației, apropierea diplomatică dintre Trump și Putin nu a determinat Kremlinul să-și modifice obiectivele, iar disponibilitatea declarată pentru negocieri nu echivalează cu acceptarea unui compromis. Putin continuă să-i țină pe negociatorii americani într-un proces fără rezultate concrete, în condițiile în care respinge inclusiv o încetare reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, conchide Le Monde.

[The Washington Post ](https://www.washingtonpost.com/opinions/2026/10/21/are-ukraine-peace-talks-real-that-depends-putin/?utm_source=chatgpt.com)ajunge la concluzia că inițiativa diplomatică americană are o bază de negociere, dar rămâne fragilă atât timp cât Kremlinul nu și-a demonstrat disponibilitatea de a discuta efectiv condițiile păcii. Ziarul subliniază că întâlnirile pregătitoare au conturat teme precum garanțiile de securitate pentru Kiev și Moscova, reconstrucția Ucrainei, relațiile economice de după război și eventualele compromisuri teritoriale. Cu toate acestea, un proces de pace autentic ar trebui să înceapă cu negocieri trilaterale privind linia de încetare a focului, mecanismele de verificare și statutul teritoriilor ocupate, urmate de discuții multilaterale cu participarea europenilor, scrie The Washington Post. Ziarul apreciază că răspunsul Moscovei la propunerile prezentate de Witkoff va arăta dacă Putin urmărește o înțelegere negociată sau doar prelungește discuțiile în timp ce încearcă să obțină noi concesii de la Kiev.

[The Guardian ](https://www.theguardian.com/world/2026/oct/21/europe-stands-by-ukraine-but-how-long-can-that-last)analizează capacitatea Europei de a susține Ucraina în condițiile în care administrația Trump își reduce angajamentul, iar alegerile din principalele state europene riscă să fragmenteze coaliția de sprijin pentru Kiev. Publicația amintește că, între 2022 și aprilie 2026, statele europene, inclusiv Marea Britanie și Norvegia, au alocat Ucrainei 236 de miliarde de euro, comparativ cu 115 miliarde de euro oferite de Statele Unite. The Guardian avertizează însă că Europa nu poate înlocui rapid capacitățile americane în domeniul informațiilor militare și al armamentului avansat, inclusiv sistemele Patriot, de care depinde apărarea Ucrainei. Ziarul remarcă și distribuția inegală a contribuțiilor europene, țările nordice și baltice alocând o proporție mai mare din resursele lor economice decât unele dintre principalele economii ale UE. În evaluarea experților citați de The Guardian, riscul major pentru Kiev este ca alegerile din 2027, presiunile bugetare și ascensiunea partidelor care contestă ajutorul militar să slăbească unitatea europeană tocmai când Ucraina are nevoie de un mecanism pentru acoperirea unui deficit de finanțare de aproximativ 70 de miliarde de euro.

Pe fondul problemelor legate de finanțarea Ucrainei, [Euronews](https://www.euronews.com/2026/10/21/europe-weighs-energy-saving-measures-as-middle-east-crisis-deepens) evidențiază prelungirea crizei din Orientul Mijlociu, care obligă Uniunea Europeană să ia în calcul nu doar surse alternative de aprovizionare, ci și măsuri de reducere a consumului dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă în lunile următoare. În acest context, postul paneuropean de televiziune dezvăluie că miniștrii europeni ai energiei urmează să discute pe 29 octombrie posibile măsuri comune de economisire, în condițiile în care președinția irlandeză a Consiliului UE avertizează că perturbarea livrărilor ar putea continua luni întregi. Euronews notează că prețurile gazelor au crescut cu aproximativ 140% de la începutul războiului americano-israelian împotriva Iranului, iar petrolul Brent se tranzacționa ieri la 110 dolari pe baril. Potrivit Euronews, stocurile europene de gaze ating în prezent aproape 75% din capacitate, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din ultimii 15 ani, iar operatorii de transport avertizează asupra posibilității unui deficit de 12–15% din cerere în cazul unei ierni foarte reci.

[Reuters ](https://www.reuters.com/world/europe/french-10-year-bond-yields-hit-5-highest-since-2002-2026-10-21/)avertizează că scumpirea împrumuturilor pentru statele europene readuce în discuție riscul unui cerc vicios în care dificultățile financiare ale guvernelor afectează băncile, iar problemele sistemului bancar sporesc, la rândul lor, presiunile asupra finanțelor publice. Agenția observă că randamentele obligațiunilor franceze au ajuns la 5%, cel mai ridicat nivel din 2002, pe fondul protestelor, al incertitudinii politice și al dificultăților guvernului de a adopta bugetul și de a reduce deficitul. În explicația Reuters, mecanismul devine periculos atunci când deprecierea obligațiunilor de stat afectează băncile care le dețin, iar eventualele intervenții ale guvernelor pentru salvarea instituțiilor financiare sporesc, la rândul lor, presiunea asupra finanțelor publice. Analiștii și investitorii citați de agenție temperează însă temerile privind repetarea crizei datoriilor de acum 15 ani, invocând rezervele mai mari de capital ale băncilor și supravegherea financiară mai strictă. Reuters subliniază că riscurile nu au dispărut, deoarece creșterea costurilor de finanțare afectează simultan bugetele publice, creditarea economiei și încrederea investitorilor, iar situația Franței poate influența percepția piețelor asupra întregii zone euro.

[Financial Times](https://www.ft.com/content/fead8c02-877a-4fd4-b940-71045266e2c4?syn-25a6b1a6=1) evaluează bilanțul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump înaintea alegerilor legislative intermediare din noiembrie. Ziarul evidențiază contradicția dintre promisiunile de reducere a inflației și evitarea războaielor, pe de o parte, și evoluțiile economice și militare actuale, pe de alta. Publicația constată că administrația nu a reușit să reducă inflația, dobânzile ipotecare și deficitul comercial, în timp ce prețurile combustibililor și electricității au crescut, în pofida extinderii producției și exporturilor americane de petrol și gaze. În perspectiva scrutinului pentru Congres, Financial Times descrie un bilanț neuniform, în care unele obiective de politică internă au avansat, dar scumpirea energiei și implicarea militară în Orientul Mijlociu complică promisiunile economice și de politică externă ale președintelui.

[Al Jazeera](https://www.aljazeera.com/news/2026/10/21/irans-enriched-uranium-re-emerges-as-point-of-contention-in-us-talks) explică de ce negocierile pentru oprirea războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran se lovesc din nou de disputa privind îmbogățirea uraniului, o problemă care amenință să blocheze atât acordul nuclear, cât și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Publicația amintește că memorandumul convenit în iunie prevedea redeschiderea rutei maritime și angajamentul Iranului de a nu dezvolta arme nucleare, dar negocierile nu au produs un acord cuprinzător în termenul de 60 de zile, din cauza interpretărilor divergente ale condițiilor. Teheranul consideră îmbogățirea uraniului un drept prevăzut de Tratatul de neproliferare nucleară și refuză transferarea stocurilor în afara țării, în timp ce Donald Trump cere oprirea completă a activităților de îmbogățire, relevă Al Jazeera. Publicația precizează că Iranul condiționează reluarea negocierilor de ridicarea blocadei navale americane, relaxarea sancțiunilor și deblocarea activelor iraniene, oferind în schimb redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Aceeași analiză constată că implicarea Qatarului și Pakistanului în medierea negocierilor nu elimină divergențele fundamentale, deoarece Washingtonul cere garanții verificabile pe termen lung, iar Teheranul refuză condițiile americane fără concesii economice și de securitate.

[The New York Times](https://www.nytimes.com/2026/10/21/us/politics/us-israel-renewed-iran-strikes.html) dezvăluie că armatele americană și israeliană au elaborat planuri pentru reluarea atacurilor asupra Iranului după alegerile intermediare din SUA, programate pe 3 noiembrie, dacă negocierile diplomatice nu vor duce la un acord. Potrivit oficialilor citați de ziar, pregătirile includ exerciții militare pentru o operațiune scurtă, dar intensă, care ar putea viza infrastructura energetică și obiectivele nucleare iraniene, precum și arsenalele de rachete și drone. The New York Times avertizează însă că o nouă campanie militară ar putea avea consecințe economice globale, după ce atacurile anterioare au contribuit la scumpirea energiei și la accelerarea inflației, afectând totodată rezervele americane de rachete interceptoare. Publicația subliniază că o asemenea escaladare nu este inevitabilă, întrucât Donald Trump a respins în repetate rânduri planurile de reluare a operațiunilor militare, iar administrația sa continuă negocierile cu Teheranul. Amenințarea cu noi lovituri este folosită de Washington ca instrument de presiune pentru a obține concesii privind programul nuclear iranian și controlul asupra Strâmtorii Ormuz, însă refuzul Teheranului de a face compromisuri în dosarul nuclear menține riscul unei noi confruntări, conchide The New York Times.