--- title: "Corespondență Dan Alexe | Criza politică din Polonia din perspectivă UE" url: https://radiomoldova.md/p/88781/corespondenta-dan-alexe--criza-politica-din-polonia-din-perspectiva-ue published: 2026-11-03T06:30:17Z language: ro author: "Dan Alexe" section: "Externe" source: radiomoldova.md --- # Corespondență Dan Alexe | Criza politică din Polonia din perspectivă UE > Criza din jurul Tribunalului Constituțional polonez durează încă din 2015. Numirile în cadrul acestui for au devenit extrem de politizate, nereușind să garanteze independența instituției. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/610a2ef3-ba51-4b7c-afbf-a46a8b5a1c0b.jpg) Criza din jurul Tribunalului Constituțional polonez durează încă din 2015. Numirile în cadrul acestui for au devenit extrem de politizate, nereușind să garanteze independența instituției. Președintele Karol Nawrocki - un istoric naționalist susținut de partidul conservator Lege și Justiție (PiS) - a refuzat să primească jurământul a cinci dintre cei opt judecători constituționali aleși de Sejm începând cu luna martie. La Bruxelles, Comisia Europeană și-a exprimat sprijinul pentru guvernul premierului polonez Donald Tusk în chestiunea acestui conflict dintre guvern și Curtea Constituțională. La Varșovia, ministrul de externe, Radosław Sikorski, i-a cerut însă liderei de extrema dreaptă din Franța, Marine Le Pen, să înceteze să mai intervină în politica poloneză, după ce aceasta și-a exprimat sprijinul pentru președintele conservator Karol Nawrocki. Un întreg balet diplomatic din culise are acum loc lua nivel european, în vreme ce o adevărată criză se profilează pentru Europa, pe care premierul Tusk o cunoaște foarte bine, după ce a fost vreme de cinci ani chiar președintele Consiliului European. Astfel, în Franța, Marine Le Pen denunță o „*preluare a puterii*” în Polonia și arată cu degetul spre Bruxelles, care a luat partea premierului Donald Tusk în înfruntarea privind Tribunalul Constituțional al Poloniei. Marine Le Pen și Jordan Bardella, șeful naționaliștilor francezi din Parlamentul european și protejatul lui Le Pen, văd în asta o dovadă de părtinire. Pentru naționaliștii europeni, criza din Polonia a devenit un argument împotriva Bruxelles-ului – și se strecoară acum loc în campania prezidențială franceză. Duminică, Marine Le Pen a scris pe platforma X, denunțând o „*preluare forțată*” a Tribunalului. „*Nu poți restabili statul de drept lăsând impresia că tu însuți ignori tocmai regulile pe care acesta se întemeiază*”, a adăugat candidata la președinția Franței, al cărei program politic, la fel ca cel al partidului conservator polonez Lege și Justiție (PiS), urmărește să plaseze legislația națională deasupra dreptului european. În Parlamentul European grupul „Patrioților pentru Europa”, din care fac parte formațiunea franceză Rassemblement National (RN) și Lega lui Matteo Salvini din Italia, a denunțat un „*abuz de putere*” din partea lui Donald Tusk, care a fost vreme de cinci ani chiar președintele Consiliului European. „*Doamnă Le Pen, în calitatea ei de prietenă și aliată a Franței, Polonia nu se amestecă în politica Dumneavoastră. Vă rugăm să ne arătați același respect, abținându-vă să vă amestecați în a noastră*”, a replicat Radosław Sikorski, ministrul polonez de Externe, într-un răspuns tăios. Sâmbătă, Comisia Europeană a luat partea guvernului condus de Tusk, care se confruntă cu obstrucții din partea președintelui Nawrocki. Acesta din urmă a refuzat să primească jurământul a cinci dintre cei opt judecători constituționali aleși de Sejm începând cu luna martie. Are el dreptul să facă acest lucru? Bruxelles-ul își fundamentează poziția pe un aviz emis pe 13 octombrie de Comisia de la Veneția as Consiliului Europei. Situația antieuropenilor din Parlamentul European merită însă o remarcă: dacă se întâlnesc în aceea că toți detestă Europa în forma sa actuală, ei se separă cu totul, sau sunt chiar opuși atunci când vine vorba de Rusia: dacă Marine Le Pen nu și-a ascuns simpatia față de Putin, ba chiar partidul ei a primit un important împrumut de la o bancă rusească, pentru polonezi, în schimb, indiferent de tendință, Rusia rămâne inamicul ereditar. Așa încât antieuropenii rămân, pe moment, aliați mai mult de circumstanță. **Criza poloneză are rădăcini vechi** La toate astea se adaugă ura totală, nu doar personală, dar de dimensiuni metafizice pe care omul care conduce din umbră partidul conservator de opoziție PiS, Jaroslaw Kaczynski, i-o poartă președintelui Consiliului European, lui Donald Tusk. Ura este veche, având consistența tragediilor antice sau shakespeariene. Guvernul polonez al lui Kaczynski s-a opus, de pildă, odinioară, ca mandatul lui Tusk de președinte al Consiliului European să fie reînnoit, deși funcția este extrem de prestigioasă. Nu e nici măcar vorba de cine știe ce divergențe ideologice. Cei doi, Kaczynski și Tusk, pot fi catalogați ca fiind amândoi de centru-dreapta. Kaczynski este creștin-conservator, Tusk e liberal. Dar ura urcă până la perioada în care Tusk era pentru prima oară șeful guvernului polonez, iar defunctul frate geamăn al lui Kaczynski, Lech, era președinte. Tusk l-a împiedicat atunci, în 2009, pe Lech Kaczynski să vină la summiturile UE de la Bruxelles, unde el, Tusk, reprezenta Polonia. După moartea lui Lech Kaczynski, împreună cu mulți membri ai guvernului într-un accident de avion în Rusia, unde se afla în vizită oficială pentru a comemora masacrul trupelor poloneze la Katyn în al Doilea Război Mondial de către trupele lui Stalin, supraviețuitoarea jumătate de gemeni Kaczynski, Jaroslaw, a rămas cu convingerea definitivă că accidentul de avion care i-a omorât fratele a fost provocat de Putin și ascuns de Tusk. Da, în aceeași logică, el este convins că premierul de atunci, Tusk, pe care cei doi gemeni îl dușmăneau deja, a împiedicat o anchetă adevărată în cazul accidentului. Peisajul politic polonez rămâne așadar divizat în două tabere: pe de o parte, centru-dreapta liberală și pro-europeană, dominată de Coaliția Civică (KO) a lui Donald Tusk; pe de altă parte, dreapta conservatoare și naționalistă, condusă de liderul PiS, Jarosław Kaczyński. De la problemele societale până la chestiunile geopolitice, cele două tabere nu cad de acord asupra aproape niciunui aspect, fie că este vorba despre dreptul la avort (unul dintre cele mai restrictive din UE), influența Bisericii în viața publică, sprijinul pentru Ucraina sau relațiile cu Germania și Bruxelles-ul. [Audio: https://trm.blob.core.windows.net/photos/2a81787c-c8f5-470c-bb9d-469681355f74.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/11/3/Picatura-marti-3-Criza-politic-din-Polonia-din-perspectiv-UE-.m4a/playlist.m3u8)