--- title: "Revista presei internaționale | Înfrângerea electorală a republicanilor în SUA schimbă perspectivele pentru Ucraina" url: https://radiomoldova.md/p/88881/revista-presei-internationale--infrangerea-electorala-a-republicanilor-in-sua-schimba-perspectivele-pentru-ucraina published: 2026-11-04T08:50:54Z language: ro section: "Externe" source: radiomoldova.md --- # Revista presei internaționale | Înfrângerea electorală a republicanilor în SUA schimbă perspectivele pentru Ucraina > Presa internațională analizează rezultatele alegerilor pentru Congresul american și consecințele acestora asupra politicii administrației Trump față de Ucraina și a relațiilor transatlantice. În atenția publicațiilor străine se află și perspectivele extinderii Uniunii Europene, negocierile pentru formarea guvernului israelian și riscurile economice generate de confruntarea dintre SUA și Iran. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/e8aaaaa1-5915-4f54-a683-67263f109da7.jpg) Presa internațională analizează rezultatele alegerilor pentru Congresul american și consecințele acestora asupra politicii administrației Trump față de Ucraina și a relațiilor transatlantice. În atenția publicațiilor străine se află și perspectivele extinderii Uniunii Europene, negocierile pentru formarea guvernului israelian și riscurile economice generate de confruntarea dintre SUA și Iran. Democrații preiau controlul ambelor camere ale Congresului din SUA, titrează [CBS News](https://www.cbsnews.com/news/senate-control-democrats-republicans-2026-midterm-elections/). Potrivit postului american, în Senat, democrații au obținut cel puțin 51 de mandate din totalul de 100, iar proiecțiile electorale indică o majoritate democrată și în Camera Reprezentanților. CBS News evidențiază înfrângerile republicanilor în state considerate tradițional fiefuri electorale ale partidului, inclusiv Texas, Ohio și Kansas. Postul de televiziune notează că nemulțumirile economice, scumpirea carburanților și creșterea prețurilor la bunurile de consum au influențat semnificativ opțiunile alegătorilor. [BBC ](https://www.bbc.com/news/videos/cr5ynex46j75o)apreciază, la rândul său, că pierderea de către republicani a controlului asupra Congresului ar putea bloca o mare parte din agenda legislativă a președintelui Donald Trump și le-ar permite democraților să lanseze investigații asupra administrației și afacerilor liderului de la Casa Albă. Serviciul public britanic explică în acest context că noua majoritate le-ar permite democraților să blocheze proiecte legislative, să convoace audieri parlamentare și să controleze mai strict alocarea fondurilor federale. În Senat, aceștia ar putea, de asemenea, să respingă nominalizările președintelui pentru funcții guvernamentale și judiciare, notează BBC. Efectele noii configurații politice se vor face însă simțite abia din ianuarie 2027, când nou-aleșii își vor prelua mandatele, precizează aceeași sursă. [The Washington Post](https://www.washingtonpost.com/politics/2026/11/03/trump-midterms-stakes-lame-duck/54f6857a-d744-11f1-930a-e08f8086f5ac_story.html) descrie preluarea Senatului și a Camerei Reprezentanților de către democrați drept o lovitură pentru administrația Trump, care va întâmpina dificultăți în promovarea numirilor judiciare și a altor priorități prezidențiale. În evaluarea ziarului, noua majoritate deschide calea unor investigații parlamentare asupra administrației și ar putea transforma ultimii doi ani ai mandatului lui Trump într-o perioadă de confruntare instituțională. Publicația explică faptul că democrații vor putea controla comisiile parlamentare, vor dispune de mai multe resurse pentru anchete și vor putea solicita documente și cita oficiali sau reprezentanți ai companiilor private. The Washington Post se referă la subiecte ce țin de politica administrației în domeniul imigrației, afacerile familiei Trump și relațiile dintre Casa Albă și companiile care au beneficiat de deciziile guvernului. Ziarul avertizează totuși că administrația ar putea încerca să blocheze sau să întârzie aceste investigații, inclusiv prin invocarea privilegiului executiv și contestarea solicitărilor în instanță. Schimbarea raportului de forțe în Congresul american ar putea oferi Ucrainei noi pârghii pentru obținerea sprijinului militar și financiar, consideră [RBC-Ukraine](https://newsukraine.rbc.ua/news/ukraine-aid-russia-sanctions-and-pressure-1793698488.html). Analiștii intervievați de publicație susțin că democrații ar putea relua proiectele legislative de sprijin pentru Kiev și intensifica investigațiile privind politica administrației Trump față de Rusia, inclusiv restricțiile aplicate serviciilor Starlink și schimbului de informații militare. O majoritate democrată ar permite, de asemenea, reluarea dezbaterilor privind sancțiunile împotriva Moscovei, însă nu ar determina automat schimbarea poziției Casei Albe, întrucât președintele își păstrează atribuții importante în politica externă și dreptul de veto asupra legilor adoptate de Congres, explică experții citați de RBC-Ukraine. [Newsweek ](https://www.newsweek.com/midterms-ukraine-war-stakes-12654840)analizează implicațiile rezultatului electoral american pentru capacitatea Ucrainei de a continua apărarea împotriva Rusiei și apreciază că o majoritate democrată în Congres ar putea readuce în prim-plan ajutorul militar și înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei. Experții citați de publicație avertizează însă că schimbarea raportului de forțe nu va soluționa deficitul imediat de rachete interceptoare de PAC-3 pentru sistemele antiaeriene Patriot, în condițiile în care stocurile mondiale sunt limitate, iar extinderea producției necesită ani. Potrivit Newsweek, noul Congres ar putea exercita presiuni asupra Pentagonului pentru accelerarea livrărilor și prioritizarea Ucrainei, dar nu poate înlătura peste noapte constrângerile industriei de apărare. Publicația amintește și că Donald Trump își păstrează posibilitatea de a influența politica față de Rusia prin decizii executive, inclusiv prin relaxarea unor sancțiuni, chiar dacă legislativul adoptă măsuri mai dure. În condițiile incertitudinii privind viitorul sprijinului american, Germania încearcă să-și asume o responsabilitate mai mare în susținerea Ucrainei, remarcă [Tagesschau](https://www.tagesschau.de/ausland/europa/merz-selenskyj-ukrainehilfe-100.html), analizând întrevederea de la Berlin dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cancelarul Friedrich Merz. Publicația arată că Merz a prezentat ajutorul acordat Kievului drept o investiție în propria securitate a Germaniei și în ordinea de pace din Europa, dar a cerut și altor state europene să-și asume o responsabilitate mai mare. La 19 noiembrie, la Berlin urmează să se reunească membrii Coaliției Voluntarilor pentru a discuta continuarea sprijinului destinat Ucrainei în 2027, precizează Tagesschau. Totuși, unitatea europeană în privința sprijinului pentru Kiev este pusă la încercare de ascensiunea formațiunilor naționaliste și eurosceptice, avertizează [Eurointegration](https://www.eurointegration.com.ua/rus/articles/2026/11/3/7249176/). Publicația ajunge la această concluzie urmărind evoluțiile politice din Franța, Italia, România și Austria, unde unele partide influente pledează pentru reducerea ajutorului militar acordat Ucrainei și relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Eurointegration subliniază că, dincolo de eventualele schimbări de guvern, regula unanimității în politica externă a UE oferă acestor formațiuni posibilitatea de a bloca decizii importante chiar și atunci când nu dețin puterea executivă. O altă provocare pentru viitorul Uniunii Europene ține de capacitatea sa de a integra noi membri, într-un moment în care ritmurile de pregătire ale țărilor candidate sunt tot mai diferite. [The Parliament Magazine ](https://www.theparliamentmagazine.eu/news/article/what-to-expect-from-the-2026-enlargement-review)analizează raportul anual privind extinderea UE, pe care Comisia Europeană urmează să-l prezinte astăzi, 4 noiembrie. Publicația compară evoluțiile statelor candidate, evidențiind progresele Muntenegrului și Republicii Moldova, întârzierile Ucrainei și evoluțiile democratice din Serbia. The Parliament Magazine precizează că Bruxellesul pregătește foi de parcurs cu termene orientative pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, însă acestea nu reprezintă garanții de aderare, decizia finală necesitând acordul unanim al celor 27 de state membre. Potrivit publicației, Republica Moldova și Ucraina au avansat prin deblocarea a patru clustere de negociere, dar nu au început încă închiderea capitolelor, proces condiționat de îndeplinirea reformelor privind statul de drept, independența justiției și combaterea corupției. The Parliament Magazine avertizează că ascensiunea partidelor naționaliste în mai multe state membre ar putea complica serios extinderea blocului comunitar și obținerea consensului politic necesar. Diferențele dintre perspectivele de integrare ale Chișinăului și Kievului sunt evidențiate și de [Politico](https://www.politico.eu/article/ukraine-accession-path-eu-membership-wobbles-european-commission-brussels-caution/). Publicația dezvăluie că, deși Comisia Europeană cere Ucrainei să accelereze substanțial reformele privind statul de drept, calendarul de aderare pe care-l propune este mai prudent pentru aceasta decât pentru Republica Moldova. Potrivit unui document al executivului comunitar obținut de publicație, Ucraina ar putea încheia provizoriu, până în 2027, negocierile pe doar șapte domenii de politici, în timp ce Republica Moldova ar putea avansa pe mai mult de 20 de domenii. Politico precizează că îndeplinirea cerințelor privind statul de drept în prima jumătate a anului 2027 este o condiție pentru închiderea provizorie a negocierilor pe anumite domenii, iar războiul complică realizarea reformelor necesare în Ucraina. Publicația consideră că diferența dintre cele două calendare ar putea duce la separarea de facto a proceselor de aderare ale celor două țări, care până acum au avansat în paralel. În Orientul Mijlociu, atenția se îndreaptă mai întâi spre negocierile pentru formarea noului guvern israelian. [The Jerusalem Post ](https://www.jpost.com/israel-election-2026/article-913674)relatează că partidele ultraortodoxe ar putea deveni decisive în alegerea viitorului premier. Publicația arată că liderul opoziției, Gadi Eisenkot, a obținut sprijinul mai multor formațiuni rivale, însă liderul partidului Yisrael Beitenu, Avigdor Lieberman, a exclus participarea la un guvern minoritar dependent de voturile partidelor arabe. Ziarul explică faptul că formațiunile ultraortodoxe evită deocamdată să-și anunțe opțiunea, întrucât atât tabăra opoziției, cât și cea a premierului Benjamin Netanyahu au nevoie de sprijinul lor pentru a obține majoritatea parlamentară. În paralel cu impasul politic din Israel, confruntarea dintre Washington și Teheran continuă să provoace efecte asupra piețelor energetice internaționale. [Bloomberg](https://news.bloomberglaw.com/international-trade/ship-strikes-in-hormuz-leave-both-sides-with-economic-pain-1) analizează consecințele economice ale blocadei americane asupra exporturilor petroliere iraniene și ale atacurilor sporadice ale Teheranului asupra navelor comerciale, care au creat un blocaj costisitor pentru ambele părți. Potrivit agenției, Iranul pierde o sursă importantă de finanțare, în timp ce creșterea costurilor de asigurare și transport prin Strâmtoarea Ormuz menține ridicate prețurile energiei și alimentează nemulțumirea consumatorilor americani. Bloomberg avertizează că o nouă intensificare a confruntărilor ar putea împinge prețul petrolului spre 120–130 de dolari pe baril, cu efecte asupra economiei mondiale.