---
title: "Rusia pierde pârghiile economice în regiunea transnistreană: Chișinăul câștigă teren, arată un studiu al IDIS „Viitorul”"
url: https://radiomoldova.md/p/88919/rusia-pierde-parghiile-economice-in-regiunea-transnistreana-chisinaul-castiga-teren-arata-un-studiu-al-idis-viitorul-
published: 2026-11-04T15:23:00Z
language: ro
author: "Iulian Fanaru"
section: "Economic"
source: radiomoldova.md
---

# Rusia pierde pârghiile economice în regiunea transnistreană: Chișinăul câștigă teren, arată un studiu al IDIS „Viitorul”

> Economia regiunii transnistrene a devenit tot mai dependentă de Chișinău și de piața Uniunii Europene, în timp ce modelul economic care a susținut timp de decenii regimul de la Tiraspol, bazat pe gaze gratuite, subvenții rusești și acces la piețele externe, și-a epuizat resursele.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/c97b67a4-c645-474e-a4a1-1b6938d48982.jpg)

Economia regiunii transnistrene a devenit tot mai dependentă de Chișinău și de piața Uniunii Europene, în timp ce modelul economic care a susținut timp de decenii regimul de la Tiraspol, bazat pe gaze gratuite, subvenții rusești și acces la piețele externe, și-a epuizat resursele.

Astfel, raportul de dependență economică dintre cele două maluri ale Nistrului s-a inversat, iar Republica Moldova are oportunitatea de a valorifica schimbările economice pentru a avansa procesul de reintegrare a țării, arată un studiu realizat de IDIS „*Viitorul*”.

Potrivit datelor prezentate în studiu, Produsul Intern Brut (PIB) al regiunii transnistrene a scăzut, în 2025, cu 19.4%, producția industrială s-a redus cu 20%, iar vânzările au coborât de la 722.8 milioane la 4359 milioane de dolari. În același timp, 77% din exporturile externe ale regiunii ajung pe piața Uniunii Europene.

**Modelul economic susținut de Rusia și-a epuizat resursele**

Studiul *„Dominoul transnistrean în 2026: evoluții politice, privatizări, demilitarizări, scenarii”*, prezentat miercuri, 4 noiembrie, evidențiază o deteriorare accentuată a situației economice din regiune.

Potrivit autorilor, salariile și pensiile din stânga Nistrului sunt în prezent de două ori mai mici decât cele de pe malul drept, iar aproximativ 42% din populație au părăsit, definitiv sau temporar, teritoriul controlat de administrația de la Tiraspol.

În aceste condiții, modelul economic tradițional, bazat pe gaze naturale furnizate de Rusia fără achitarea imediată a contravalorii acestora, subvenții, contrabandă și patronaj politic nu mai poate asigura supraviețuirea regimului separatist, potrivit autorilor studiului.

Reformele interne sunt puțin probabile, în condițiile în care orice manifestare critică este reprimată, afirmă directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac.

Integrarea europeană a Republicii Moldova și reintegrarea teritorială trebuie să avanseze concomitent, iar recomandările studiului ar trebui analizate cu atenție de autorități, afirmă el.

*„Atât procesul de integrare a Republicii Moldova, cât și reintegrarea regiunii din stânga Nistrului trebuie să decurgă în paralel”*, a punctat directorul IDIS „Viitorul”.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/b938ea68-ebfe-4883-a098-7eefe1da1cfc.jpg)

**Chișinăul a preluat inițiativa economică**

Una dintre principalele constatări ale studiului vizează inversarea raportului de dependență economică dintre cele două maluri ale Nistrului.

Peste 86% din vânzările externe ale regiunii transnistrene depind de serviciile vamale, certificatele de origine și legislația Republicii Moldova, în timp ce 77% din exporturile externe ale regiunii ajung pe piața Uniunii Europene.

Autorii susțin că Republica Moldova a câștigat teren în raport cu administrația de la Tiraspol, inclusiv prin refuzul de a reveni la formatul de negocieri „*5+2”* și prin introducerea unor obligații fiscale pentru agenții economici din regiune.

În schimb, Rusia nu mai dispune de resursele necesare pentru a menține vechiul sistem de susținere economică, iar prezența militară și mecanismele de represiune rămân principalele instrumente de control ale regimului separatist.

Această schimbare oferă Chișinăului o poziție mai puternică în procesul de reintegrare, susține Igor Munteanu, unul dintre autorii studiului.

*„Asimetria s-a inversat: Chișinăul domină astăzi voința, strategia și mijloacele, iar Tiraspolul doar supraviețuiește. Regimul mai are frica și presiunea militară rusă, dar un model fără resurse nu se poate menține la nesfârșit”*, a afirmat expertul.

Acesta a remarcat și apropierea tot mai mare a locuitorilor din stânga Nistrului de instituțiile Republicii Moldova, prin accesul la serviciile statului.

*„Populația malului stâng, cetățeni ai Republicii Moldova, au început să beneficieze sistematic de serviciile statului și se integrează plenar. Chișinăul trebuie să transforme această schimbare într-o ofertă credibilă”*, a menționat Igor Munteanu.

**Sprijinul Rusiei, estimat la zeci de miliarde de dolari**

Studiul estimează că investițiile Federației Ruse în susținerea separatismului transnistrean s-au ridicat la 14–19 miliarde de dolari în scenariul minim și la 20–25 de miliarde de dolari în scenariul maxim.

Aproximativ 70–80% din aceste resurse au fost direcționate către sectorul gazelor naturale, prin livrări pentru care plata a fost amânată sau care au fost oferite gratuit.

Potrivit estimărilor prezentate, datoria acumulată pentru gazele naturale rusești ajunsese la aproximativ 11.1 miliarde de dolari în 2025.

Autorii mai constată o concentrare accentuată a economiei regiunii, peste 85% din activitatea economică fiind controlată de numai trei companii.

**Privatizările și problema proprietății**

Un alt capitol al cercetării vizează privatizările realizate în regiunea transnistreană și necesitatea clarificării statutului juridic al activelor economice în eventualitatea reintegrării.

Până în 2005, în regiune au fost privatizate 38 de întreprinderi mari. Printre exemplele analizate se numără Centrala Electrică de la Cuciurgan (MGRES), vândută în 2003 pentru 29 de milioane de dolari, precum și întreprinderea *Tirotex*, achiziționată la aproximativ 24% din valoarea sa evaluată.

Pentru soluționarea acestor probleme, studiul propune evaluarea fiecărui activ în două scenarii: menținerea situației actuale și reintegrarea regiunii în spațiul constituțional al Republicii Moldova.

Diferența dintre cele două evaluări ar reprezenta „*prima reintegrării”*, un mecanism prin care să fie stabilite beneficiile economice rezultate din regularizarea proprietății.

Autorii subliniază că procesul nu trebuie să însemne nici confiscarea arbitrară a bunurilor, nici recunoașterea necondiționată a proprietăților dobândite prin tranzacții ilegale. Totodată, regularizarea activelor nu ar trebui să legalizeze capitalul ilicit sau să transfere asupra Republicii Moldova datoriile acumulate de administrația separatistă.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/da1dd9ca-99af-427a-8f76-4dade0901b67.jpg)

**Riscurile de securitate și condițiile reintegrării**

Cercetarea analizează trei niveluri de riscuri de securitate: militar, hibrid și societal.

Componenta militară include Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), estimat la 1.500–2.500 de militari, precum și forțele locale. Dimensiunea hibridă este reprezentată inclusiv de cele 11 posturi ilegale din Zona de Securitate, iar cea societală - de [activitățile de militarizare](https://moldova1.md/p/85423/promo-lex-copiii-din-regiunea-transnistreana-expusi-unor-programe-de-indoctrinare-si-militarizare) în care sunt implicați peste 74.000 de copii.

Autorii consideră că reintegrarea nu trebuie condiționată de demilitarizarea completă a regiunii înainte de începerea procesului, însă reducerea verificabilă a fiecărui nivel de risc este indispensabilă.

Studiul examinează și propunerile Biroului Politici de Reintegrare privind retragerea, sub monitorizare internațională, a forțelor și echipamentelor militare rusești, înlocuirea actualei misiuni trilaterale cu o Misiune Civilă Internațională și instituirea unei Administrații Internaționale Provizorii.

**Fondul de Convergență, instrument pentru apropierea celor două maluri**

Printre recomandările centrale ale studiului se numără operaționalizarea [Fondului de Convergență](https://radiomoldova.md/p/85805/fondul-de-convergenta-va-aparea-in-bugetul-de-stat-pentru-2027-chiveri-mecanismul-de-taxare-a-agentilor-economici-din-regiunea-transnistreana-functi), alimentat din TVA-ul colectat de la întreprinderile transnistrene, din bugetul de stat și din granturi externe.

Potrivit estimărilor, fondul ar putea asigura peste 600 de milioane de lei anual pentru infrastructură, coeziune socială și dezvoltarea raioanelor de est ale Republicii Moldova.

Experții recomandă o tranziție graduală, desfășurată pe o perioadă de 4–10 ani, cu un calendar previzibil, în care [scutirile fiscale să înceteze la 1 ianuarie 2030](https://moldova1.md/p/88656/statul-a-incasat-peste-2-8-milioane-de-lei-din-taxarea-firmelor-din-stanga-nistrului-ministra-finantelor-belous--este-corect-ca-toti-sa-contribuie-). Presiunea fiscală suplimentară ar urma să nu depășească aproximativ 1% din PIB anual.

De asemenea, autorii pledează pentru măsuri de protecție a pensionarilor și a gospodăriilor vulnerabile, transparență în administrarea fondurilor și respectarea drepturilor legitime de proprietate.

Un alt autor al studiului, expertul Veaceslav Ioniță, consideră că actualul context oferă Republicii Moldova o oportunitate importantă de a utiliza instrumentele economice pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului.

*„Avem acum o oportunitate pe care ar fi păcat s-o ratăm. Cred că astăzi este mai bine ca niciodată să folosim instrumentele economice, adică să discutăm și să negociem cu cei din stânga Nistrului”*, a declarat acesta.

Potrivit lui Ioniță, Fondul de Convergență trebuie conceput ca un instrument de dialog și negociere, nu doar ca un mecanism financiar.

*„Fondul de Convergență nu trebuie văzut ca un simplu instrument de colectare a banilor, ci ca un instrument cu care putem purta o discuție reală, dacă știm exact unde vrem să ajungem”*, a subliniat expertul.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/6253c3c0-4c6a-4c5f-96e4-333ca0614824.jpg)

***

[Studiul IDIS „Viitorul”](https://viitorul.org/ro/content/studiu-idis-%E2%80%9Eviitorul%E2%80%9D-%E2%80%93-regimul-de-la-tiraspol-depinde-tot-mai-mult-de-chi%C8%99in%C4%83u-%C8%99i-de-pia%C8%9Ba) oferă autorităților de la Chișinău și partenerilor internaționali date, estimări și scenarii pentru elaborarea politicilor de reintegrare, reunind aspecte economice, fiscale, patrimoniale și de securitate. 

Autorii consideră că evoluțiile din ultimii ani au creat premise pentru o abordare mai fermă și mai bine fundamentată a dosarului transnistrean, în care integrarea economică și apropierea de piața europeană să devină instrumente esențiale ale reintegrării Republicii Moldova.

**CITIȚI ȘI:**

- [De două zile, Uzina Metalurgică de la Râbnița activează fără autorizație de mediu. Roșca: „Aceste relații trebuie să fie conectate la întreg procesul de reintegrare”](https://moldova1.md/p/88367/de-doua-zile-uzina-metalurgica-de-la-rabnita-activeaza-fara-autorizatie-de-mediu-rosca--aceste-relatii-trebuie-sa-fie-conectate-la-intreg-procesul-)

- [„Eronat și propagandistic”. Chiveri respinge interpretarea Ambasadei Rusiei privind declarația Kajei Kallas despre regiunea transnistreană](https://moldova1.md/p/87087/-eronat-si-propagandistic--chiveri-respinge-interpretarea-ambasadei-rusiei-privind-declaratia-kajei-kallas-despre-regiunea-transnistreana)

- [„Țările mici nu sunt monede de schimb”. Vasile Tofan a cerut Rusiei, de la tribuna ONU, să-și retragă trupele din R. Moldova](https://moldova1.md/p/86223/-tarile-mici-nu-sunt-monede-de-schimb--vasile-tofan-a-cerut-rusiei-de-la-tribuna-onu-sa-si-retraga-trupele-din-r-moldova)

- [Promo-LEX: Copiii din regiunea transnistreană, expuși unor programe de îndoctrinare și militarizare](https://moldova1.md/p/85423/promo-lex-copiii-din-regiunea-transnistreana-expusi-unor-programe-de-indoctrinare-si-militarizare)

- [Statul a încasat peste 2.8 milioane de lei din taxarea firmelor din stânga Nistrului. Ministra Finanțelor: Belous: „Este corect ca toți să contribuie”](https://moldova1.md/p/88656/statul-a-incasat-peste-2-8-milioane-de-lei-din-taxarea-firmelor-din-stanga-nistrului-ministra-finantelor-belous--este-corect-ca-toti-sa-contribuie-)

- [Fondul de convergență va apărea în bugetul de stat pentru 2027. Chiveri: mecanismul de taxare a agenților economici din regiunea transnistreană funcționează după trei săptămâni de aplicare](https://radiomoldova.md/p/85805/fondul-de-convergenta-va-aparea-in-bugetul-de-stat-pentru-2027-chiveri-mecanismul-de-taxare-a-agentilor-economici-din-regiunea-transnistreana-functi)
