--- title: "Corespondență Dan Alexe | După „foaia de parcurs”: Cum ar putea Ucraina perturba echilibrele economice din UE" url: https://radiomoldova.md/p/88948/corespondenta-dan-alexe--dupa-foaia-de-parcurs--cum-ar-putea-ucraina-perturba-echilibrele-economice-din-ue published: 2026-11-05T06:30:00Z language: ro author: "Dan Alexe" section: "Aderare UE" source: radiomoldova.md --- # Corespondență Dan Alexe | După „foaia de parcurs”: Cum ar putea Ucraina perturba echilibrele economice din UE > Cele mai avansate țări candidate la UE – Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina – au primit miercuri, 4 noiembrie, câte o „foaie de parcurs”, care prevede care clustere și capitole ar putea fi deschise sau închise în anul următor. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/4870d7df-4c07-4c63-8897-628c1111805a.jpg) Cele mai avansate țări candidate la UE – Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina – au primit miercuri, 4 noiembrie, câte o „foaie de parcurs”, care prevede care clustere și capitole ar putea fi deschise sau închise în anul următor. Cele mai avansate țări candidate la UE – Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina – au primit miercuri, 4 noiembrie, câte o „foaie de parcurs”, care prevede care clustere și capitole ar putea fi deschise sau închise în anul următor. Dacă Republicii Moldova i s-a dat asigurarea că poate deschide, menținând cursul actual al reformelor, nu mai puțin de 25 de capitole (din 35), Kievului i s-a transmis că ar putea închide șapte. Reticențele rămân însă relativ mari față de Ucraina și de vină nu sunt doar complicațiile generate de război, ci chiar dimensiunile țării. După primirea în Uniunea Europeană, Ucraina nu ar deveni doar al cincilea stat membru ca populație, ci și una dintre principalele forțe agricole ale blocului comunitar. Cu zeci de milioane de hectare de teren agricol disponibil, intrarea sa în Uniune ar putea intensifica concurența, modificând în același timp, în mod fundamental, Politica Agricolă Comună. Cum era de așteptat și s-a văzut din manifestările, deseori violente, ale agricultorilor europeni, perspectiva cooptării Ucrainei dă naștere multor îngrijorări. O altă chestiune financiară vizează fondurile europene de coeziune, concepute pentru a atenua dificultățile economice din anumite state membre. Slăbită de război, Ucraina ar putea, teoretic, să solicite o parte substanțială din aceste fonduri – în detrimentul beneficiarilor actuali. În prezent, patru țări candidate se află în stadii diferite de progres către aderare: Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. În timp ce este puțin probabil ca primele trei să perturbe semnificativ echilibrul economic al UE, Ucraina – cu cei 40 de milioane de locuitori ai săi – reprezintă o provocare mai mare. De la aderarea Poloniei în 2004 încoace, Ucraina este țara care ar avea cel mai semnificativ impact economic și social asupra UE. Sigur, prim-ministrul ucrainean Serhi Korețki, vorbind marți 3 noiembrie prin video de la Kiev în cadrul summitului privind extinderea organizat de agenția de presă Euronews, a avertizat împotriva unor excluderi permanente de la piața unică a UE, argumentând că Ucraina ar trebui să fie supusă doar unor restricții temporare asupra produselor agricole după aderarea sa. Cu toate acestea, în spatele acestui sprijin, UE rămâne prudentă, insistând asupra aplicării acelorași reguli pentru toate țările candidate. La fel ca celelalte, Ucraina trebuie să îndeplinească criteriile europene și să parcurgă drumul anevoios către aderare. Rezultatul: la patru ani și jumătate de la depunerea cererii de aderare – și în ciuda plecării de la putere a fostului prim-ministru ungar Viktor Orbán (care s-a opus aderării Ucrainei) – Kievul continuă să fie menținut la distanță. Deși diplomații vorbesc despre un „consens” în rândul celor douăzeci și șapte de state membre privind integrarea Ucrainei, aceștia recunosc, de asemenea, că persistă dezacorduri, în special în ceea ce privește dimensiunea economică. Luna trecută, în urma presiunilor exercitate de mai multe state membre, Comisia Europeană a propus excluderea anumitor produse agricole ucrainene – în special grâul și alte cereale – de pe piața UE, chiar și după ce Kievul va deveni membru cu drepturi depline. Dincolo de echilibrele financiare, rămâne o întrebare majoră: cum să fie făcută să funcționeze o Uniune cu peste 30 de state membre? De la aderarea Croației în 2013, nicio țară nu a aderat la bloc. Acum, cu nouă candidați oficiali, nu se mai pune doar problema dacă toată lumea este pregătită să adere la UE, ci și dacă UE însăși este pregătită să-i întâmpine. O astfel de extindere ar putea necesita reforme politice și instituționale profunde – în special pentru a evita paralizia. Executivul european sugerează extinderea utilizării votului cu majoritate calificată, dar și stabilirea unor garanții pentru protejarea statului de drept și a democrației. În cazul unei încălcări a valorilor europene, anumite drepturi ale noului stat membru ar putea fi, de exemplu, suspendate, până la cincisprezece ani de la aderarea sa. Agricultura Republicii Moldova este, desigur, de dimensiuni mult mai reduse decât cea a Ucrainei, dar asta explică totuși de ce sectorul agricol este lăsat deocamdată deoparte din negocieri și nu face parte din cele 25 de capitole (din 35 ale negocierilor) despre care "foaia de parcurs" a Comisiei dă asigurări că R. Moldovei le-ar putea încheia anul viitor. Subiectul agriculturii rămâne așadar sensibil în UE și este lăsat provizoriu deoparte, pentru a nu crea un precedent îngrijorător. [Audio: https://trm.blob.core.windows.net/photos/50578b1e-b654-4d09-8421-a5eee31739ae.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/11/5/Picatura-joi-5-nov-cum-ar-putea-Ucraina-perturba-echilibrele-economice-din-UE.m4a/playlist.m3u8)