---
title: "Revista presei interbelice: O lovitură cu dalta și iar... tăcere. Chișinăul, ironizat pentru întârzierea monumentului lui Ștefan cel Mare"
url: https://radiomoldova.md/p/89084/revista-presei-interbelice-o-lovitura-cu-dalta-si-iar--tacere-chisinaul-ironizat-pentru-intarzierea-monumentului-lui-stefan-cel-mare
published: 2026-11-06T14:03:22Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice: O lovitură cu dalta și iar... tăcere. Chișinăul, ironizat pentru întârzierea monumentului lui Ștefan cel Mare

> Întors din Statele Unite, Ion Inculeț, ministru pentru Basarabia în mai multe perioade, între 1918 și 1920, povestea că România era încă puțin cunoscută peste Ocean, dar că vizita Reginei Maria a stârnit un interes extraordinar în presa americană.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/784d600e-a90e-43da-bfc3-ebe120afa5ca.jpg)

Întors din Statele Unite, Ion Inculeț, ministru pentru Basarabia în mai multe perioade, între 1918 și 1920, povestea că România era încă puțin cunoscută peste Ocean, dar că vizita Reginei Maria a stârnit un interes extraordinar în presa americană.

Ziarul **Romania Nouă** scria că Inculeț a întâlnit și emigranți români, inclusiv un basarabean din satul Trușeni. Câștigau bani buni, dar munca era istovitoare, iar cheltuielile mari. Toți cei cu care discutase, spune acesta, își doreau să revină acasă.

Potrivit lui Inculeț, munca în SUA este *„un fel de religie”*, iar un european avea nevoie de aproape șase luni pentru a se obișnui cu mentalitatea americană.

La New York l-au impresionat zgârie-norii, transportul organizat pe mai multe niveluri și *„tinerețea”* oamenilor de afaceri. Susținea că văzuse directori de bănci de numai 25 de ani.

Politicianul observa și problemele societății americane, menționând printre acestea discriminarea rasială.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/e259aaba-c78a-4577-bd8c-086a7b7efc8a.jpg)

Pe o altă pagină, ziarul se întreba: *„Ce este cu monumentul lui Ștefan cel Mare?”*. Publicația ironiza întârzierea lucrărilor și enumera câte se întâmplaseră de la punerea pietrei de temelie:

*„S-a înființat Facultatea de Teologie, pentru care se ducea luptă de opt ani, s-a construit și s-a inaugurat monumentul ,,Lupoaica”, s-au schimbat guvernele, s-a împăcat opoziția cu guvernul în Rusia, s-au construit doi kilometri de trotuar în Chișinău”* și monumentul lui Ștefan cel Mare tot nu era gata!

Publicația glumea că, din când în când, câte un lucrător mai lovea cu dalta în soclu, după care dispărea din nou.

Iar concluzia era următoarea: *„Suntem zilnic informați de ceea ce se petrece în China, dar ce se lucrează la comitetul de inițiativă din Chișinău... nu știm nimic”*.

Monumentul va fi inaugurat abia la 29 aprilie 1928, după aproape doi ani.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/3308a958-e8b9-4e7b-969a-0ce595d6ebc9.jpg)

Un alt articol descrisa planurile *„domnului Livescu”*, directorul Teatrului Național din Chișinău.

După un turneu de succes în Ardeal, Livescu obținuse de la București costume pentru teatru în valoare de două milioane de lei. Directorul își propunea și organizarea unor cursuri de dicție, declamație și limba română, destinate elevilor din Chișinău.

Articolul dezvăluia și o legătură personală cu Basarabia: Livescu se născuse la Ismail, iar tatăl său fusese ultimul prefect român la Cahul înainte ca sudul Basarabiei să reintre sub stăpânire rusească, în 1878.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/861b87d0-9283-45b0-8926-b9606dec09a1.jpg)

*„Sosirea misiunii italiene”* – titra ziarul „Dimineața”. Publicația prezenta fotografii de la primirea delegației militare italiene la București: un cortegiu pe Calea Victoriei și pe regele Ferdinand, alături de ducele de Spoleto, într-o trăsură, în drum spre palat.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/d80eae07-8d49-4144-88a9-a606409c8827.jpg)

Pe aceeași pagină apărea și autograful generalului italian Pietro Badoglio, oferit special ziarului „Dimineața”, cu mesajul: *„România și Italia, unite veșnic în timp de pace și în timp de război”*. O mărturie a relațiilor diplomatice și militare dintre cele două țări, acum o sută de ani.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/ed3cb7df-35d0-4e26-a512-25519468c09c.jpg)

Ziarul **Dimineața** anunța că Guvernul României hotărâse ca anul 1927 să fie declarat „Anul Victoriei”, pentru a marca zece ani de la marile bătălii de la Mărăști și Mărășești, din Primul Război Mondial.

Erau planificate festivități patriotice, acțiuni caritabile și chiar emiterea unui timbru poștal jubiliar, veniturile din vânzări urmând să sprijine invalizii, orfanii și văduvele de război.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/900c2a06-2f9d-4996-88c5-970b59704b26.jpg)

În același articol, Regina Maria indemna românii să nu-i uite pe cei care s-au jertfit pentru țară. Mesajul reginei se încheia astfel: *„Sprijinind pe martirii neamului, ne sprijinim pe noi înșine și consolidăm temelia scumpei noastre patrii”*

**Autor: Dan Melnic**