--- title: "Corespondență Dan Alexe | Interferența Rusiei: Cazul Găgăuziei, „teritoriu de testare”" url: https://radiomoldova.md/p/89239/corespondenta-dan-alexe--interferenta-rusiei-cazul-gagauziei--teritoriu-de-testare- published: 2026-11-09T06:15:00Z language: ro author: "Dan Alexe" section: "Regional" source: radiomoldova.md --- # Corespondență Dan Alexe | Interferența Rusiei: Cazul Găgăuziei, „teritoriu de testare” > Ce face ca un teritoriu și o populație cum întâlnim în regiunea găgăuză să se arate mai vulnerabile și mai receptive la fenomenele de influență și interferență implementate de actori străini, fie că sunt sau nu comandate direct de state? Și cum văd francezii și occidentalii în general situația dintr-un teritoriu care poate părea „exotic” și marginal cum e Găgăuzia? ![](https://storage.radiomoldova.md/images/784492e3-6ffd-4546-8f70-17d278c72e84.jpg) Ce face ca un teritoriu și o populație cum întâlnim în regiunea găgăuză să se arate mai vulnerabile și mai receptive la fenomenele de influență și interferență implementate de actori străini, fie că sunt sau nu comandate direct de state? Și cum văd francezii și occidentalii în general situația dintr-un teritoriu care poate părea „*exotic*” și marginal cum e Găgăuzia? Sunt întrebările la care au căutat să răspundă doi cercetători francezi într-un studiu - „La ultimul kilometru al ingerințelor rusești" - publicat în weekend (vineri, 6 noiembrie) de Institutul de Cercetare Strategică al Școlii Militare din Paris, IRSEM, un centru de cercetare al Ministerului francez al Armatelor. Autorii sunt doi specialiști în spațiul post-sovietic, geopoliticianul Kévin Limonier și politologul Maxime Audinet. În timp ce Moscova se arată implicată de mai mulți ani în operațiuni clandestine, atât în domeniul fizic, cât și în cel digital, întrebarea cercetătorilor francezi e simplă: știm destul de bine cum fabrică Moscova propaganda. Dar ce se întâmplă la capătul celălalt, acolo unde mesajul ajunge la oameni? Cum circulă, când e oficial interzis? Și, mai ales, de ce e crezut? Traversând regiunea găgăuză și stând de vorbă cu localnicii, autorii studiului au văzut cum intermediarii Kremlinului se bazează atât pe factori culturali și politici, cât și pe practici clientelare, exploatând un puternic sentiment de marginalizare pe care Rusia încearcă de altfel să îl exploateze în multe alte țări europene. Autorii au mers la festivaluri, concerte, muzee, în parcul de distracții GagauziyaLand, construit de oligarhul fugar Ilan Șor, în târgul Congaz, au stat de vorbă în cafenele, în piețe, la ieșirea din biserici. Douăzeci și unu de interviuri, în rusă cu vorbitorii de rusă și în engleză cu cei de limbă română. Și, în paralel, o anchetă digitală: au cartografiat rețelele de internet ale Moldovei și au demontat totul, la propriu, ca pe un aparat cumpărat de la piață. **Găgăuzia, „teritoriu de testare”** În acest weekend, cei doi cercetători au răspuns la întrebările cotidianului francez Libération, revelând că obiectivul lor a fost dublu: studierea atât a receptării narațiunilor rusești în rândul populației, cât și a modului în care acestea circulă, prin intermediul infrastructurilor digitale care pot fi manipulate astfel încât aceste narațiuni să ajungă la populațiile țintă. Găgăuzia li s-a părut astfel, în multe privințe, un teritoriu de testare. Studiul constată că influența rusă, istoric foarte puternică în Moldova, s-a manifestat mult timp prin importanța Transnistriei în economia moldovenească: majoritatea fluxurilor (gazoducte, linii electrice de înaltă tensiune, linii de fibră optică) care leagă Chișinăul de restul lumii treceau anterior prin Tiraspol înainte de a ajunge în Rusia prin teritoriul ucrainean. Războiul din Ucraina a schimbat totul: fluxurile au fost întrerupte, iar R. Moldova a devenit ancorată în Europa. **Partea tehnică a propagandei** Studiul se ocupă și de partea tehnică a propagandei. În sudul Moldovei, la marginea orașelor, se găsesc mici prăvălii care vând cutii IPTV, un fel de mici receptoare care se bagă în televizor și dau acces la canalele rusești interzise. Abonamentul se plătește cash, unor intermediari din piață. Cercetătorii au cumpărat unul, cu abonament pe o lună, și l-au dus la Paris, la studenți în securitate cibernetică. Au urmărit traficul și au descoperit un labirint: servere „*antiglonț*", cum li se spune celor care refuză să coopereze cu autoritățile, înregistrate în Seychelles, o firmă care avusese anterior sediul în Azerbaidjan, o rețea cu bază în Hong Kong și posibile legături iraniene. Numele de domenii imitau operatori de telecomunicații ruși și kazahi. Cine administrează totul vorbește, probabil, rusește. Vine apoi aplicația HaiTV. În august 2025, de pildă, mii de moldoveni au primit SMS-uri de la un număr rusesc care le promitea acces la „cele mai bune canale, reportaje cinstite, informații obiective". Subînțelesul era că la Chișinău domnește cenzura. Aplicația e legată de o rețea de găzduire implicată în operațiunea „Doppelgänger", campania rusă de clonare a site-urilor de presă occidentale. Firul duce și în Transnistria, la principalul operator local de telecomunicații, și de acolo la Kartina TV, un serviciu de televiziune în limba rusă vândut diasporei din Germania și Franța. În timpul ultimelor alegeri germane, Kartina difuza reclame care îndemnau la votul pentru extrema dreaptă AfD. Iar abonamentele se vând pe site-uri de comerț online franceze. Ultimul kilometru al propagandei rusești, avertizează autorii, poate trece și prin sufrageria unui pensionar din Germania sau Franța. Dar partea cea mai interesantă a studiului nu e tehnică. Este cea umană. Pentru că, spun cercetătorii, faptul că mesajele circulă nu explică de ce sunt crezute. Și aici intră în scenă Găgăuzia. O regiune autonomă de 135.000 de locuitori, turcofoni ortodocși, unde 98 la sută dintre oameni vorbesc des sau mereu rusește și doar 12 la sută românește. Un PIB pe locuitor de circa 3.100 de euro, jumătate din media națională și de patru ori mai mic decât la Chișinău. O regiune golită de tineri. La referendumul din 2024, 95 la sută dintre găgăuzi au votat împotriva drumului european. În 2025, partidul PAS al președintei Maia Sandu a luat aici puțin peste trei la sută, cum explică în detaliu studiul. În final, autorii vorbesc de patru tipuri de marginalizare. Politică, mai ales după arestarea, în martie 2025, a bașcanului Evghenia Guțul, apropiata oligarhului fugar Ilan Șor, acuzată de corupție, pe care mulți localnici au trăit-o ca pe o persecuție. Identitară și culturală. Memorială, cu nostalgia sovietică, statuile lui Lenin încă în picioare și respingerea unei istorii scrise, spun ei, din perspectivă românească. Și socio-economică. Iar actorii pro-ruși exploatează exact aceste răni. La Congaz, de pildă, cel mai vizibil cadou este parcul de distracții, „Gagauziya Land", finanțat de același Ilan Șor. Cifrele unui sondaj din 2023, citat în studiu, arată însă și limitele propagandei: 87 la sută dintre găgăuzi îl susțin pe Vladimir Putin, dar doar 30 la sută susțin invazia Ucrainei. Simpatia pentru Rusia nu înseamnă automat aprobarea războiului. Concluzia celor doi cercetători francezi e incomodă pentru cei care văd în dezinformare doar o problemă de securitate. Poți bloca site-uri, poți interzice canale, poți confisca cutii IPTV. Mesajul își va găsi mereu o cale ocolită. Ce contează e terenul pe care cade. Iar acel teren e făcut din sărăcie, neîncredere în instituții, sentimentul că ești uitat de capitală. Răspunsul, scriu ei, trebuie să treacă prin școală, cultură, sănătate și justiție, nu doar prin servicii secrete. Și studiul lansează un avertisment pentru Franța, care votează în 2027: Moldova e un laborator. Ce se testează azi la Comrat poate ajunge mâine mult mai aproape de Paris. [Audio: https://trm.blob.core.windows.net/photos/85f81740-92c2-4119-b15e-cdd527c31f75.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/11/9/Picatura-luni-9-Gguzia-vzut-de-francezi.m4a/playlist.m3u8)