--- title: "Revista presei internaționale | Kievul și Moscova sunt departe de un acord de pace; Summitul Trump - Xi - Putin rămâne incert" url: https://radiomoldova.md/p/89442/revista-presei-internationale--kievul-si-moscova-sunt-departe-de-un-acord-de-pace-summitul-trump--xi--putin-ramane-incert published: 2026-11-11T09:27:39Z language: ro section: "Externe" source: radiomoldova.md --- # Revista presei internaționale | Kievul și Moscova sunt departe de un acord de pace; Summitul Trump - Xi - Putin rămâne incert > Presa internațională analizează negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate ieri la Abu Dhabi, și perspectivele unui acord de pace. Publicațiile își concentrează atenția și asupra rolului Europei în negocieri și a disputelor privind finanțarea Ucrainei, a consecințelor alegerilor din SUA și Israel, precum și asupra blocajului diplomatic dintre Washington și Teheran și a finanțării climatice la COP31. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/25ac7336-ebe6-44a8-af3e-ba274d21a3b0.jpg) Presa internațională analizează negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate ieri la Abu Dhabi, și perspectivele unui acord de pace. Publicațiile își concentrează atenția și asupra rolului Europei în negocieri și a disputelor privind finanțarea Ucrainei, a consecințelor alegerilor din SUA și Israel, precum și asupra blocajului diplomatic dintre Washington și Teheran și a finanțării climatice la COP31. [Foreign Policy](https://foreignpolicy.com/2026/11/10/us-russia-ukraine-peace-talks-progress-cease-fire-donbas/) analizează prima zi a negocierilor de la Abu Dhabi dintre Kiev și Moscova, mediate de Statele Unite, și apreciază că discuțiile nu au apropiat părțile de un acord. Publicația identifică două divergențe decisive: Ucraina și aliații săi cer încetarea focului înaintea unui acord mai larg, iar Rusia respinge armistițiul și revendică teritorii ocupate. Revista subliniază că presiunile economice asupra Rusiei și dificultățile Ucrainei în apărarea antiaeriană pot menține dialogul, fără să garanteze un compromis. În concluzia Foreign Policy, optimismul prudent al negociatorilor nu trebuie confundat cu apropierea păcii. [Deutsche Welle](https://amp.dw.com/en/new-trilateral-talks-on-ukraine-war-in-abu-dhabi-what-to-expect/a-79905734) arată că Ucraina a intrat în negocierile trilaterale cu Rusia și Statele Unite cerând garanții de securitate, pe care Moscova le respinge. Analiza enumeră și obiectivele practice ale Kievului: un armistițiu energetic, redeschiderea navigației în Marea Neagră și extinderea schimburilor de prizonieri. Negociatorul ucrainean David Arahamia spune pentru Deutsche Welle că, după o pauză atât de lungă, reluarea discuțiilor poate fi considerată deja un succes. Publicația avertizează însă că această reluare nu indică, de una singură, apropierea unei înțelegeri. Analistul Eric Ciaramella susține, într-un comentariu pentru [Royal United Services Institute](https://www.rusi.org/explore-our-research/publications/commentary/why-article-5-style-guarantee-ukraine-makes-little-sense), că o garanție americană pentru Ucraina, inspirată de Articolul 5 al NATO, ar putea să nu fie credibilă fără disponibilitatea reală a aliaților de a interveni militar. Ciaramella argumentează că o promisiune politică nu echivalează cu apărarea colectivă oferită membrilor Alianței. În locul unei asemenea formule, autorul propune angajamente pe termen lung pentru livrări de arme, instruire, informații și cooperare industrială. În evaluarea sa, aceste măsuri ar putea întări direct capacitatea Ucrainei de a descuraja un nou atac, dar reprezintă o recomandare, nu un acord deja acceptat de parteneri. [The Wall Street Journal](https://www.wsj.com/world/europe/u-s-overture-to-russia-on-european-security-sparks-alarm-eb9b6acf) arată că administrația Trump discută încetarea focului în Ucraina în paralel cu viitoarea arhitectură de securitate europeană, o revendicare veche a Kremlinului. Publicația explică de ce această extindere a agendei alarmează guvernele europene: Moscova ar putea obține un rol mai mare în deciziile care privesc securitatea continentului. Articolul amintește că principiile europene de după Războiul Rece au prevăzut dreptul statelor de a-și alege alianțele, fără ca Rusia să aibă drept de veto. În opinia ziarului, includerea acestei teme poate face loc unui acord mai larg, dar riscă să mute discuția de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei la revendicările Moscovei privind întreaga Europă. Într-un comentariu publicat de [The Guardian](https://www.theguardian.com/commentisfree/2026/nov/11/donald-trump-sell-out-ukraine-europe-leaders), Paul Taylor avertizează că Europa riscă să fie marginalizată în negocierile dintre Washington, Moscova și Kiev. Autorul consideră că un acord discutat fără Ucraina și fără participarea efectivă a europenilor ar putea legitima ocuparea unor teritorii și relaxarea sancțiunilor. Paul Taylor susține că statele europene au pârghii proprii, de la activele rusești înghețate și sancțiuni până la livrări suplimentare de interceptori Patriot. În opinia sa, lipsa unei poziții europene comune slăbește capacitatea continentului de a influența rezultatul negocierilor. [Le Monde](https://www.lemonde.fr/en/international/article/2026/11/10/the-grain-war-between-ukraine-and-russia_6777058_4.html) reconstituie felul în care blocadele maritime, atacurile asupra navelor și confiscarea recoltelor au transformat exporturile de cereale într-o pârghie de presiune în războiul ruso-ucrainean. Publicația consemnează că Rusia și Ucraina furnizează împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu, iar Egiptul depinde în mare măsură de livrările lor. Le Monde menționează că întreruperea transporturilor a ridicat costurile pentru importatori și a afectat securitatea alimentară din țările vulnerabile. Ziarul amintește că rutele alternative europene au ajutat la reluarea exporturilor ucrainene, dar nu pot înlocui capacitatea porturilor de la Marea Neagră. [Euronews](https://www.euronews.com/2026/11/10/merzs-budget-gamble-no-ukraine-funding-no-eu-budget) examinează presiunea exercitată de cancelarul german Friedrich Merz pentru finanțarea Ucrainei după 2027. Publicația scrie că Merz amenință să blocheze viitorul buget multianual al Uniunii dacă statele membre nu se angajează să contribuie la sprijinul pentru Kiev. Articolul relevă că Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 70 de miliarde de euro anul viitor, în timp ce mai multe guverne au refuzat deja să participe la împrumuturile comune. Euronews apreciază că strategia Berlinului poate asigura un sprijin mai stabil, dar riscă să tensioneze negocierile cu statele care resping contribuții suplimentare și reduceri ale fondurilor de coeziune. [EUobserver ](https://euobserver.com/248113/the-krakow-shooting-a-polish-tragedy-a-russian-opportunity/) analizează felul în care propaganda rusă a folosit atacul armat din Polonia pentru a promova interpretări favorabile Kremlinului. Publicația descrie un însemn de pe vesta atacatorului, pe care propagandiștii l-au identificat în mod eronat drept simbolul unei organizații americane asociate cu Ucraina. EUobserver explică astfel cum o imagine scoasă din context poate deveni material pentru o narațiune politică falsă. În analiza publicației, cazul arată cât de repede campaniile de influență adaptează evenimentele reale la mesajele pe care vor să le răspândească. Mai multe publicații occidentale continuă să analizeze efectele victoriei democraților în fața republicanilor la alegerile desfășurate săptămâna trecută în Congresul american. [Council on Foreign Relations](https://www.cfr.org/articles/2026-election-by-the-numbers) scrie că, din ianuarie, Donald Trump va avea pentru prima dată în timpul președinției sale majorități democrate în ambele camere. Autorul articolului observă că democrații nu au însă cele 290 de mandate necesare în Camera Reprezentanților pentru a depăși singuri un veto prezidențial, iar în Senat nu dispun de majoritatea necesară pentru a înlătura obstrucționarea legislativă. Noua configurație poate alimenta confruntări politice, în timp ce ambele partide își pregătesc strategia pentru alegerile prezidențiale din 2028, concluzionează publicația. [The Jerusalem Post ](https://www.jpost.com/israel-news/article-914430)examinează provocările externe pe care le va înfrunta următorul guvern israelian, într-un moment în care alegerile americane au schimbat raportul de forțe din Congres. Sprijinul bipartizan pentru Israel s-a erodat, mai ales din cauza războiului din Gaza și a politicilor din Cisiordania, explică ziarul. Publicația arată că viitorul guvern va trebui să păstreze relația cu Donald Trump, dar să refacă în același timp legăturile cu liderii democrați, care vor controla ambele camere din ianuarie. În analiza The Jerusalem Post, presiunile europene privind coloniile și disputa internă din coaliție ar putea limita spațiul de manevră al premierului. [The Washington Post](https://www.washingtonpost.com/world/2026/11/10/israels-newly-elected-parliament-is-already-moving-against-netanyahu/) descrie prima ședință a noului parlament israelian, în care partidul premierului desemnat Gadi Eisenkot a propus o comisie de anchetă privind atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și anularea reformei judiciare promovate de premierul Benjamin Netanyahu. Publicația precizează că Eisenkot încearcă să formeze guvernul, dar blocului său îi lipsesc 13 mandate pentru majoritatea necesară. Cele 19 mandate ale partidelor arabe ar putea contribui la formarea unei majorități, însă Eisenkot și unii dintre aliații săi au impus condiții sau au exclus această variantă. Ziarul arată că Netanyahu rămâne premier interimar și încearcă să blocheze o asemenea formulă, astfel că voturile parlamentare nu înseamnă încă schimbarea guvernului. Ali Sari, fost membru al parlamentului iranian, susține într-un comentariu pentru Al Jazeera că negocierile dintre Teheran și Washington sunt blocate de întrebarea cine face primul pas. Autorul afirmă că Iranul leagă redeschiderea Strâmtorii Ormuz de ridicarea blocadei navale și relaxarea sancțiunilor, în timp ce Statele Unite cer ca dosarul nuclear să fie abordat de la început. Sari propune pași reciproci, etapizați și verificați, invocând acordurile nucleare din 2013 și 2015 drept precedente pentru o asemenea formulă. Alicja Bachulska analizează pentru [Lowy Institute ](https://www.lowyinstitute.org/the-interpreter/yalta-2-0-a-trump-xi-putin-summit-has-little-upside-for-beijing)posibila întâlnire a lui Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, discutată pentru summitul APEC din Shenzhen din 18–19 noiembrie. Autoarea subliniază că reuniunea nu este confirmată și că Beijingul a recunoscut doar existența discuțiilor despre o asemenea întâlnire. În evaluarea ei, participarea ar putea întări imaginea Statelor Unite ca actor diplomatic, dar ar risca să deterioreze relațiile Chinei cu Europa. Bachulska avertizează și asupra mesajului transmis de un eventual format în care marile puteri discută viitorul statelor mai mici fără participarea acestora. Joshua Busby analizează pentru Chicago Council on [Global Affairs ](https://globalaffairs.org/commentary/analysis/can-cop31-deliver-climate-finance)dificultatea de a obține finanțare climatică într-un context marcat de războaie, rivalitate între marile puteri și retragerea sprijinului american. Autorul arată că la summitul climatic al ONU desfășurat în Turcia, statele au promis mobilizarea a 300 de miliarde de dolari anual până în 2035, dar țările în curs de dezvoltare cer bani mai rapid și, în special, sub formă de granturi, nu de împrumuturi. Busby amintește că fondurile promise pentru pierderi și daune rămân mult sub nevoile statelor afectate. În analiza sa, disputa de la Antalya testează nu doar suma finanțării, ci și credibilitatea cooperării climatice într-o perioadă de concurență geopolitică.