--- title: "Revista presei interbelice: Prizonierii români, obligați să se căsătorească în Siberia, fără drept de a comunica cu familiile rămase acasă " url: https://radiomoldova.md/p/89520/revista-presei-interbelice-prizonierii-romani-obligati-sa-se-casatoreasca-in-siberia-fara-drept-de-a-comunica-cu-familiile-ramase-acasa published: 2026-11-12T07:53:46Z language: ro author: "Redacția TRM" section: "Revista presei" source: radiomoldova.md --- # Revista presei interbelice: Prizonierii români, obligați să se căsătorească în Siberia, fără drept de a comunica cu familiile rămase acasă > Ziarul Dimineața scria, la 12 noiembrie 1926, că mareșalul italian Pietro Badoglio își continua vizita oficială în Basarabia, ajungând și la Tighina. După festivitățile de la Chișinău, oaspetele italian a mers la Tighina cu trenul de la ora 10:00, însoțit de ministrul Sergiu Niță și de mai mulți ofițeri superiori. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/50bab903-a382-4562-80ab-be72126ac484.jpg) Ziarul **Dimineața** scria, la 12 noiembrie 1926, că mareșalul italian Pietro Badoglio își continua vizita oficială în Basarabia, ajungând și la Tighina. După festivitățile de la Chișinău, oaspetele italian a mers la Tighina cu trenul de la ora 10:00, însoțit de ministrul Sergiu Niță și de mai mulți ofițeri superiori. Primirea a fost una impresionantă. De la gară până la Palatul Administrativ, străzile erau pline de oameni, iar elevii tuturor școlilor din Tighina îl întâmpinau cu flori și steaguri italiene. După recepția oficială, mareșalul a vizitat cetatea din localitate, iar de acolo delegația a plecat la Mănăstirea Chițcani, unde oaspeților li s-a oferit un dejun. Potrivit ziarului, Badoglio s-a declarat profund emoționat de primire și a afirmat că italienii îi consideră pe români adevărați frați, cu care trebuie să meargă mână în mână. La ora 16:00, delegația a părăsit orașul. În ziar mai apărea o știre despre soarta prizonierilor români rămași în Rusia după Primul Război Mondial. Era prezentat cazul lui Dragnea Dragomirescu, fost comerciant din Brăila și soldat în Regimentul 9 Infanterie, care ajunsese în captivitate în timpul revoluției ruse din 1917. De aproape nouă ani, familia nu mai primise nicio veste și îl credea mort. Până când un fost prizonier, întors din Rusia, a adus informații despre el. În urma cercetărilor, familia a aflat că Dragomirescu trăia într-o localitate din Siberia, unde conducea un magazin, era căsătorit și avea doi copii. Știrea conținea și o acuzație. Potrivit informațiilor transmise familiei, autoritățile sovietice i-ar fi obligat pe foștii prizonieri români să se căsătorească, le-ar fi interzis să părăsească localitățile în care trăiau și le-ar fi cenzurat corespondența cu familiile din România. Așadar, în 1926, la aproape un deceniu de la revoluția rusă, unele familii din România încă încercau să afle ce se întâmplase cu soldații lor dispăruți. Vizita Reginei Maria în America continua să ofere presei întâmplări dintre cele mai neobișnuite. La New York, zece detectivi de elită au fost invitați la un bal organizat în onoarea suveranei. Presa americană scria ironic că bijuteriile invitatelor valorau milioane de dolari, însă priceperea detectivilor era și mai prețioasă. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/122d1f1c-13c9-4012-a64c-66e9c693db8e.jpg) Între timp, fotografii americani încercau prin toate mijloacele să obțină imagini exclusive cu regina. La Mount Vernon, trei fotografi au izbutit să se strecoare în apropierea ei pentru a-și instala aparatele. Un polițist a încercat să-i oprească, dar unul dintre fotografi a găsit o soluție neașteptată: i-a întins mâna, prefăcându-se că vrea să o salute, doar pentru a-i distrage atenția agentului. Regina a răspuns zâmbind, iar fotograful a reușit să scape de intervenția polițistului. Un alt articol, din ziarul **Universul**: *„Regalitatea sau moartea!”*. Așa intitula revista americană Daily Mirror o fotografie surprinsă în timpul vizitei Reginei în Statele Unite. Potrivit publicației, la primirea suveranei în City Hall, primăria New Yorkului, unii americani au fost atât de dornici să o vadă, încât au trecut peste cordoanele poliției. Câțiva ar fi spart chiar și geamurile, numai pentru a o zări măcar o clipă. Revista nota, cu ironie, că tocmai americanii, cunoscuți pentru spiritul lor democratic și pentru lipsa de interes față de monarhie, ajunseseră să-și riște viața pentru a vedea o regină. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/7c2f112d-88b7-486d-a7ec-019d39ef4a92.jpg) La doar două zile după inaugurarea Facultății de Teologie, presa anunța o nouă inițiativă: înființarea unei Facultăți de Agronomie la Chișinău. Potrivit știrii din ziarul **Universul**, Camera Agricolă a județului Lăpușna urma să convoace un mare congres al agricultorilor din întreaga Basarabie pentru a lua hotărâri privind înființarea acestei noi facultăți. Era o propunere importantă pentru o provincie în care agricultura reprezenta una dintre principalele ocupații ale populației. Așadar, în toamna anului 1926, Chișinăul tocmai primea o facultate de teologie și începea să discute despre una de agronomie. **Autor: Dan Melnic**