--- title: "Revista presei internaționale | Rusia refuză armistițiul și cere schimbarea arhitecturii de securitate a Europei" url: https://radiomoldova.md/p/89540/revista-presei-internationale--rusia-refuza-armistitiul-si-cere-schimbarea-arhitecturii-de-securitate-a-europei published: 2026-11-12T10:51:24Z language: ro section: "Externe" source: radiomoldova.md --- # Revista presei internaționale | Rusia refuză armistițiul și cere schimbarea arhitecturii de securitate a Europei > Presa internațională analizează rezultatele negocierilor dintre Ucraina și Rusia, mediate de Statele Unite, și divergențele care împiedică încheierea unui acord de pace. Publicațiile străine examinează și eforturile Europei de a-și apăra interesele de securitate, campaniile rusești împotriva extinderii Uniunii Europene și consecințele politice ale alegerilor din Statele Unite și Israel. Alte teme abordate sunt tensiunile sociale din Europa, rivalitatea tehnologică dintre Washington și Beijing și perspectivele soluționării conflictului cu Iranul. ![](https://storage.radiomoldova.md/images/0d488687-e2e8-490b-b8d4-0f086ef215f7.jpg) Presa internațională analizează rezultatele negocierilor dintre Ucraina și Rusia, mediate de Statele Unite, și divergențele care împiedică încheierea unui acord de pace. Publicațiile străine examinează și eforturile Europei de a-și apăra interesele de securitate, campaniile rusești împotriva extinderii Uniunii Europene și consecințele politice ale alegerilor din Statele Unite și Israel. Alte teme abordate sunt tensiunile sociale din Europa, rivalitatea tehnologică dintre Washington și Beijing și perspectivele soluționării conflictului cu Iranul. Negocierile trilaterale de la Abu Dhabi s-au încheiat cu un acord de principiu privind un schimb amplu de prizonieri, dar fără progrese decisive pentru oprirea războiului, transmite [Reuters](https://www.reuters.com/world/europe/us-russia-ukraine-start-second-day-abu-dhabi-peace-talks-2026-11-11/). Principala piedică în calea păcii rămâne disputa privind teritoriile ucrainene revendicate de Rusia, scrie agenția, în contextul în care emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner se întâlnesc astăzi cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova și apoi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Dublin. Reuters subliniază că Washingtonul încearcă să extindă negocierile asupra securității întregii Europe, însă Moscova refuză deocamdată participarea directă a reprezentanților europeni. Negocierile de la Abu Dhabi au scos la iveală divergențe importante între Statele Unite și aliații europeni în privința unui eventual acord de pace cu Rusia, scrie [The Washington Post](https://www.washingtonpost.com/world/2026/11/11/russia-ukraine-agree-prisoner-swap-little-else-us-mediated-talks/). Cotidianul notează că administrația Trump este dispusă să discute viitoarea arhitectură de securitate a Europei, ceea ce provoacă îngrijorare în capitalele europene, unde există temerea că Moscova ar putea obține concesii privind extinderea NATO și prezența militară occidentală în estul continentului. Ziarul amintește că Rusia a formulat revendicări asemănătoare în decembrie 2021, înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei, când a cerut limitarea prezenței militare a NATO în statele admise după 1997. The Washington Post avertizează că refuzul Kremlinului de a renunța la revendicările teritoriale și absența unui armistițiu îngreunează negocierile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Într-un comentariu publicat de [The Guardian](https://www.theguardian.com/commentisfree/2026/nov/11/donald-trump-sell-out-ukraine-europe-leaders), analistul Paul Taylor avertizează că Europa riscă să fie marginalizată într-un acord negociat de administrația Trump cu Rusia. Autorul consideră că acceptarea unor cedări teritoriale ucrainene, însoțite de relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei, ar recompensa agresiunea rusă și ar crea un precedent periculos pentru securitatea continentului. Taylor amintește că europenii dispun de propriile mijloace de presiune, de la sancțiunile economice și activele rusești înghețate până la posibilitatea de a suplimenta sprijinul militar pentru Kiev. În opinia sa, principala problemă nu este lipsa acestor instrumente, ci incapacitatea guvernelor europene de a conveni asupra unei strategii comune înainte ca Washingtonul și Moscova să stabilească termenii unei eventuale înțelegeri. Disputa teritorială continuă să reprezinte principalul obstacol în negocierile de pace, relatează [Euronews](https://www.euronews.com/2026/11/11/ukraine-russia-peace-talks-enter-second-day-with-territory-and-security-guarantees-in-focu). Postul de televiziune îl citează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care contestă afirmațiile Kremlinului despre amploarea avansului militar rus în Donbas și insistă că hotărârile privind teritoriile nu pot fi luate sub presiunea declarațiilor Moscovei. Jurnaliștii remarcă faptul că negocierile se desfășoară fără o încetare a focului, ceea ce permite Rusiei să continue ofensiva militară și să revendice noi concesii. Euronews subliniază că divergențele sunt atât de mari, încât Zelenski consideră necesară discutarea problemei teritoriale direct cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Rusia încearcă să compromită perspectiva aderării Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin campanii de dezinformare, dezvăluie [EUobserver](https://www.euronews.com/2026/11/11/ukraine-russia-peace-talks-enter-second-day-with-territory-and-security-guarantees-in-focu). Investigația descrie răspândirea, prin Telegram și Facebook, a unor mesaje potrivit cărora aderarea la UE ar însemna pierderea suveranității, iar Ucraina ar deveni o povară financiară pentru statele membre. Vicepremierul pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov, avertizează, într-o declarație citată de EUobserver, că propaganda rusă încearcă să-i facă pe cetățeni să nu mai aibă încredere nici în instituțiile naționale, nici în Uniunea Europeană. Jurnaliștii atrag atenția că Moscova folosește Republica Moldova pentru a experimenta metode de dezinformare, pe care le-ar putea aplica ulterior și în alte țări candidate la aderarea la UE. Problemele de securitate ale Europei vor fi discutate astăzi și la summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, informează [Agence Europe](https://agenceurope.eu/en/bulletin/article/13979/13/around-50-heads-of-state-or-government-to-discuss-european-security-challenges-in-dublin-on-12-november). Agenția anunță că la reuniune sunt așteptați aproximativ 50 de șefi de stat și de guvern, care vor aborda sprijinul pentru Ucraina și amenințările hibride, inclusiv manipularea informației. Agence Europe menționează că președintele francez Emmanuel Macron intenționează să prezinte un set de principii pentru viitoarea securitate europeană, în contextul negocierilor purtate de Statele Unite cu Rusia. Potrivit agenției, la summit va participa și Republica Moldova, iar finanțarea Ucrainei va fi discutată separat, vineri, de liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. În Polonia, marșul organizat de Ziua Independenței s-a transformat și într-o demonstrație de forță a opoziției naționaliste, relatează [Notes from Poland](https://notesfrompoland.com/2026/11/11/annual-polish-independence-march-passes-through-warsaw/). Publicația menționează că la manifestația din Varșovia a participat și președintele Karol Nawrocki, în timp ce premierul Donald Tusk a ales să marcheze sărbătoarea în alt oraș. Jurnaliștii consemnează că organizatorii au folosit mesaje împotriva imigrației și influenței Uniunii Europene, încercând să mobilizeze electoratul conservator înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor. Notes from Poland evidențiază că marșul, desfășurat sub măsuri sporite de securitate după atacul armat de la Cracovia, reflectă polarizarea politică dintre tabăra guvernamentală proeuropeană și opoziția de dreapta. Nemulțumirile economice au provocat în Spania prima grevă generală din ultimii 14 ani, iar economistul Santiago Carbó analizează pentru [El País ](https://elpais.com/economia/2026-11-11/la-huelga-de-los-que-no-llega/)cauzele profunde ale protestului. Autorul susține că principala problemă nu mai este doar nivelul salariilor, ci faptul că mulți angajați nu își pot permite să cumpere sau să închirieze o locuință. Carbó observă că economia spaniolă continuă să crească și să creeze locuri de muncă, dar cheltuielile pentru locuințe consumă o parte tot mai mare din veniturile familiilor, în special ale tinerilor. În opinia economistului, greva reflectă nemulțumirea unei populații care nu simte suficient beneficiile creșterii economice, deși statisticile oficiale indică o evoluție favorabilă. Victoria democraților la alegerile pentru Congresul american poate limita politica externă a administrației Trump, dar nu îi oferă opoziției controlul asupra deciziilor Casei Albe, apreciază[ Just Security](https://www.justsecurity.org/163835/democratic-congress-likely-do-foreign-policy/). Într-o analiză juridică, autorii identifică instrumentele pe care noua majoritate le-ar putea utiliza: anchete parlamentare, controlul cheltuielilor publice și aplicarea legislației privind exporturile de armament și folosirea forței militare. Specialiștii consideră că democrații ar putea încerca să restrângă operațiunile militare împotriva Iranului și să verifice legalitatea unor decizii prezidențiale, însă președintele Donald Trump păstrează dreptul de veto. Potrivit analizei, schimbarea raportului de forțe din Congres va permite un control parlamentar mai strict asupra administrației, fără să determine neapărat o modificare imediată a politicii externe americane. Presiunea asupra administrației Trump este ilustrată și de tentativa de punere sub acuzare a secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, examinată de [The Wall Street Journal](https://www.wsj.com/politics/national-security/five-takeaways-from-hegseths-first-pentagon-press-conference-in-months-78869363). Cotidianul descrie prima conferință de presă a șefului Pentagonului după mai multe luni, în care acesta și-a apărat acțiunile și a justificat războiul împotriva Iranului. Jurnaliștii precizează că inițiativa de punere sub acuzare, formulată de congresmenul republican Thomas Massie, a fost trimisă unei comisii parlamentare, ceea ce a blocat deocamdată examinarea ei. The Wall Street Journal remarcă faptul că Hegseth prezintă acuzațiile împotriva sa drept un atac politic asupra politicii de securitate națională promovate de Donald Trump, dar noua majoritate democrată ar putea relua demersul în ianuarie. În interiorul administrației americane există divergențe și asupra modului în care trebuie limitat accesul Chinei la tehnologiile avansate, dezvăluie [Axios](https://www.axios.com/2026/11/11/trump-lutnick-nvidia-china-chip-export-controls?utm_source=chatgpt.com). Potrivit mai multor oficiali consultați de publicație, președintele Donald Trump a autorizat în repetate rânduri măsuri împotriva companiilor suspectate că redirecționează procesoare Nvidia către China, dar secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, ar fi întârziat aplicarea restricțiilor. Investigația descrie tensiuni între Lutnick și alți membri ai administrației, care consideră că aceste întârzieri pot facilita transferul unor tehnologii americane sensibile. Axios evidențiază astfel o contradicție a politicii Washingtonului: dorința de a menține relațiile comerciale cu Beijingul intră în conflict cu obiectivul de a limita dezvoltarea capacităților tehnologice și militare ale Chinei. În Israel, partidul premierului desemnat Gadi Eisenkot încearcă să preia conducerea parlamentului înainte de a avea o majoritate sigură pentru formarea guvernului, scrie [The Jerusalem Post](https://www.jpost.com/israel-election-2026/article-914614). Cotidianul precizează că Eisenkot dispune de sprijinul necesar pentru a propune un nou președinte al Knessetului, însă alegerea deputatului Matan Kahana ar putea îngreuna negocierile cu partidele ultraortodoxe. Ziarul identifică principala divergență în problema serviciului militar obligatoriu, pe care Eisenkot dorește să îl extindă, în timp ce formațiunile religioase cer menținerea scutirilor pentru studenții lor. The Jerusalem Post subliniază că o majoritate parlamentară capabilă să-l învingă pe premierul interimar Benjamin Netanyahu în anumite voturi nu înseamnă automat și posibilitatea formării unei coaliții guvernamentale stabile. Schimbarea majorității din Congresul american ar putea influența și relațiile Statelor Unite cu Israelul, Iranul și statele arabe, apreciază experții citați de [The New Arab](https://www.newarab.com/analysis/can-democrats-congress-reshape-us-policy-middle-east). Într-o analiză colectivă realizată de Arab Center Washington DC, specialiștii examinează posibilitatea ca democrații să folosească instrumentele parlamentare pentru a limita vânzările de armament și a exercita presiuni în vederea încheierii războiului cu Iranul. Autorii avertizează însă că majoritatea democrată nu este unită în privința politicii față de Orientul Mijlociu, iar dreptul de veto al președintelui reduce posibilitatea unei schimbări rapide de direcție. Experții consideră că rezultatele alegerilor pot deschide o perioadă de control parlamentar mai strict, dar nu garantează abandonarea politicilor americane care au contribuit la agravarea conflictelor regionale.