---
title: "Expert: Nu lărgirea drumurilor va rezolva ambuteiajele, ci schimbarea sistemului de mobilitate"
url: https://radiomoldova.md/p/89597/expert-nu-largirea-drumurilor-va-rezolva-ambuteiajele-ci-schimbarea-sistemului-de-mobilitate
published: 2026-11-13T07:29:00Z
language: ro
author: "Ana Cebotari"
section: "Social"
source: radiomoldova.md
---

# Expert: Nu lărgirea drumurilor va rezolva ambuteiajele, ci schimbarea sistemului de mobilitate

> Dezvoltarea transportului public trebuie să devină prioritatea principală a Primăriei Chișinău, iar în următorii doi-trei ani, resursele disponibile ar trebui concentrate asupra modernizării acestuia și reducerii dependenței de automobilele personale. În lipsa unor măsuri urgente și a unor alternative eficiente de deplasare, capitala riscă să se confrunte cu un blocaj major al traficului, pe fondul creșterii continue a numărului de mașini.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/0208fc61-f02e-4b30-af48-5449eeb12deb.jpg)

Dezvoltarea transportului public trebuie să devină prioritatea principală a Primăriei Chișinău, iar în următorii doi-trei ani, resursele disponibile ar trebui concentrate asupra modernizării acestuia și reducerii dependenței de automobilele personale. În lipsa unor măsuri urgente și a unor alternative eficiente de deplasare, capitala riscă să se confrunte cu un blocaj major al traficului, pe fondul creșterii continue a numărului de mașini.

*„Ambuteiajele din capitală sunt consecința unui sistem de mobilitate dezechilibrat, în care transportul public nu a beneficiat de investiții și de atenția necesară. Chișinăul are un plan de mobilitate urbană, elaborat acum câțiva ani în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Este un document amplu, important pentru oraș. Însă, existența planului nu garantează rezolvarea problemelor. Acesta prevede numeroase soluții care ar trebui puse în aplicare*”, a declarat expertul în urbanism Victor Chironda, la emisiunea „[Bună Dimineața](https://moldova1.md/s/ro/1)” de la Moldova 1.

Expertul s-a referit și la Planul de mobilitate urbană aprobat de Guvern, care oferă autorităților locale un cadru legal și instrumente suplimentare pentru reorganizarea transportului și dezvoltarea infrastructurii.

**Exemplul orașelor din România**

Potrivit lui Victor Chironda, soluționarea problemelor de trafic necesită o abordare complexă, care să includă nu doar modernizarea parcului de autobuze și troleibuze, ci și organizarea parcărilor cu plată, amenajarea stațiilor de transport public și construirea parcărilor de captare la periferia orașului. 

Toate aceste măsuri trebuie implementate în mod coordonat, pentru a le oferi locuitorilor alternative reale la utilizarea zilnică a automobilului personal.

*„Pentru ca el să funcționeze, trebuie să funcționeze toate piesele. Folosesc adesea exemplul automobilului: fiecare componentă are rolul său, iar mașina nu poate funcționa fără acumulator, motor sau roți. La fel se întâmplă și în cazul mobilității urbane. Sunt necesare o serie de reforme și măsuri care trebuie implementate cât mai urgent pentru a trece la o nouă etapă de dezvoltare a sistemului de mobilitate*”, a explicat Victor Chironda, la postul public de televiziune.

Expertul a oferit ca exemple de bune practici mai multe orașe din România. Potrivit acestuia, Oradea a construit, în ultimii șapte ani, șapte pasaje și intersecții denivelate, Clujul implementează un proiect de metrou ușor, iar Iașiul modernizează rețeaua de tramvaie și dezvoltă un sistem de transport feroviar de suprafață, care ar urma să includă și un segment subteran în zona centrală.

Victor Chironda a subliniat că asemenea proiecte sunt realizate inclusiv cu sprijinul fondurilor europene. În opinia sa, Chișinăul ar putea beneficia de oportunități similare de finanțare, printr-o colaborare mai strânsă între administrația municipală, Guvern și partenerii de dezvoltare.

*„Municipalitatea ar putea obține sprijin financiar în vederea realizării unor proiecte cu impact major asupra orașului, precum șoseaua de centură, intersecțiile denivelate, pasajele, podurile noi sau amenajarea unor zone de transbordare la periferie. Printre proiectele importante s-ar putea număra și mutarea gării centrale din Chișinău la periferia orașului”*, a propus expertul.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/cfbb5aa6-b4a2-4c1e-b8b0-9884285d2574.jpg)

**Siguranța pietonilor și reducerea vitezei în trafic**

O altă problemă semnalată de Victor Chironda vizează infrastructura pietonală și modul în care sunt proiectate străzile. În opinia expertului, siguranța pietonilor este afectată nu atât de comportamentul participanților la trafic, cât de o abordare învechită a planificării urbane, care a pus automobilul în centrul atenției.

Victor Chironda consideră că deplasarea pe jos trebuie să devină o componentă esențială a mobilității urbane, iar infrastructura pietonală trebuie să fie sigură, accesibilă și confortabilă pentru toți utilizatorii. 

Printre măsurile necesare se numără amenajarea unor trotuare continue și bine întreținute, semaforizarea intersecțiilor, amenajarea trecerilor de pietoni supraînălțate și implementarea soluțiilor de calmare a traficului.

În ceea ce privește limitarea vitezei la 30 de kilometri pe oră în anumite zone ale orașului, expertul susține că instalarea indicatoarelor rutiere și aplicarea amenzilor nu sunt suficiente pentru a-i determina pe șoferi să respecte restricțiile. 

Potrivit acestuia, sunt necesare intervenții asupra infrastructurii rutiere, care să impună reducerea vitezei.

*„Dacă strada și benzile de circulație sunt îngustate, dacă sunt amenajate șicane și treceri pietonale denivelate, adică elemente fizice pe care șoferul nu le poate ocoli, acesta este nevoit să reducă viteza până la 30 de kilometri pe oră*”, a explicat expertul.

**Sistem de transport public confortabil și predictibil**

În opinia lui Victor Chironda, problema ambuteiajelor nu poate fi rezolvată doar prin lărgirea drumurilor sau construirea unor noi parcări. Este necesară regândirea mobilității urbane, astfel încât automobilul personal să nu mai reprezinte principala opțiune pentru deplasările zilnice, în special către centrul capitalei.

Expertul atrage atenția că presiunea asupra infrastructurii rutiere nu este generată doar de automobilele înmatriculate în municipiu. 

Zilnic, în Chișinău ajung și locuitori ai suburbiilor, precum și persoane din alte regiuni ale țării, atrași de concentrarea instituțiilor publice, a locurilor de muncă și a activităților economice în capitală.

Potrivit estimărilor prezentate de Victor Chironda, numărul automobilelor care circulă în Chișinău se apropie de jumătate de milion.

O soluție ar fi dezvoltarea unui sistem de transport public confortabil și predictibil, care să le permită locuitorilor să ajungă la destinație într-un interval de timp bine definit. De exemplu, o persoană din sectorul Ciocana ar trebui să aibă posibilitatea de a lăsa mașina acasă și de a ajunge în centrul orașului cu troleibuzul în aproximativ 15 minute.

*„Nu este vorba să obligăm pe toată lumea să renunțe la mașini, ci să le oferim posibilitatea celor care ar putea foarte ușor să lase automobilul acasă să iasă din bloc, de exemplu, din sectorul Ciocana, să urce într-un troleibuz confortabil și să știe cu exactitate că în 15 minute ajung în centru, la locul de muncă. Dacă am avea un asemenea sistem, foarte mulți oameni ar putea renunța la folosirea zilnică a automobilului personal”*, a declarat Victor Chironda.

**Principalele servicii pentru populație, concentrate în centrul orașului**

Expertul consideră că dezvoltarea mijloacelor alternative de transport, inclusiv prin amenajarea infrastructurii pentru biciclete și trotinete, ar contribui, de asemenea, la reducerea aglomerației rutiere. 

Pentru ca acestea să devină opțiuni viabile pentru deplasările zilnice, este necesară o infrastructură sigură, accesibilă și bine conectată. În acest sens, Victor Chironda a invocat exemplul orașului Copenhaga, unde infrastructura pentru biciclete le permite inclusiv copiilor să se deplaseze în siguranță la școală.

Pe termen lung, reducerea ambuteiajelor presupune și regândirea modului în care sunt dezvoltate cartierele capitalei. Potrivit expertului, locuitorii nu ar trebui să fie nevoiți să traverseze zilnic întregul oraș pentru a ajunge la serviciu, la instituții publice sau la activități culturale și de agrement.

Victor Chironda a făcut referire la conceptul „*orașului de 15 minute*”, care presupune ca locuitorii să aibă acces la principalele servicii și activități cotidiene la cel mult 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta de locuință. 

În prezent, însă, o mare parte a instituțiilor administrative și a activităților economice, comerciale și culturale din Chișinău sunt concentrate în zona centrală, ceea ce generează deplasări zilnice numeroase și o cerere ridicată de locuri de parcare.

***

Menționăm că Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Chișinău a fost aprobat de Consiliul Municipal pe 23 martie 2026, după ce a fost elaborat în perioada 2022–2024, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „*MOVE IT like Lublin”*. 

Documentul stabilește direcțiile de dezvoltare a transportului urban până în 2030, cu o viziune pe termen lung până în 2040. 

Printre măsurile prevăzute se numără extinderea benzilor dedicate transportului public, amenajarea parcărilor de captare la intrările în oraș, dezvoltarea infrastructurii pentru pietoni și bicicliști, precum și modernizarea intersecțiilor și a sistemelor de gestionare a traficului. 

Autoritățile municipale susțin că implementarea planului va contribui la reducerea ambuteiajelor, îmbunătățirea siguranței rutiere și crearea unor alternative mai eficiente la utilizarea automobilului personal.


**CITIȚI ȘI:**

- [Ambuteiajele din capitală generează o nouă dispută între Primăria Chișinău și Guvern: „Nu se întâmplă în fiecare zi”](https://moldova1.md/p/85827/ambuteiajele-din-capitala-genereaza-o-noua-disputa-intre-primaria-chisinau-si-guvern--nu-se-intampla-in-fiecare-zi-)

- [O nouă platformă îi va avertiza pe șoferi despre accidente, polei și blocaje rutiere](https://moldova1.md/p/89482/o-noua-platforma-ii-va-avertiza-pe-soferi-despre-accidente-polei-si-blocaje-rutiere)

- [Mai multe mașini nu înseamnă mai multă mobilitate. De ce Chișinăul nu este un oraș al bicicletelor](https://moldova1.md/p/86006/mai-multe-masini-nu-inseamna-mai-multa-mobilitate-de-ce-chisinaul-nu-este-un-oras-al-bicicletelor)

- [„Mașini foarte multe, parcări puține”: Autoritățile promit semafoare inteligente și parcări noi](https://moldova1.md/p/89030/-masini-foarte-multe-parcari-putine--autoritatile-promit-semafoare-inteligente-si-parcari-noi)

- [„Orașul nu e o minge de cauciuc”. De ce Chișinăul rămâne blocat în ambuteiaje și ce soluții propun autoritățile și experții](https://moldova1.md/p/57371/-orasul-nu-e-o-minge-de-cauciuc--de-ce-chisinaul-ramane-blocat-in-ambuteiaje-si-ce-solutii-propun-autoritatile-si-expertii)

- [Autoritățile municipale au elaborat un regulament ce propune măsuri mai stricte pentru parcările la locurile de reședință](https://moldova1.md/p/43939)
