---
title: "Revista presei interbelice: Focar de știință românească la Chișinău. Telegrama Regelui la inaugurarea Facultății de Teologie "
url: https://radiomoldova.md/p/89607/revista-presei-interbelice-focar-de-stiinta-romaneasca-la-chisinau-telegrama-regelui-la-inaugurarea-facultatii-de-teologie
published: 2026-11-13T07:34:41Z
language: ro
author: "Elena Munteanu"
section: "Revista presei"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei interbelice: Focar de știință românească la Chișinău. Telegrama Regelui la inaugurarea Facultății de Teologie 

> Chișinăul primea, acum 100 de ani, o telegramă de la Regele I al României. Cu prilejul inaugurării Facultății de Teologie, la 8 noiembrie 1926, suveranul i-a adresat arhiepiscopului Gurie un mesaj de o deosebită însemnătate.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/2d9a6616-d20a-4a4c-be56-f0ac8efacfb8.jpg)

Chișinăul primea, acum 100 de ani, o telegramă de la Regele I al României. Cu prilejul inaugurării Facultății de Teologie, la 8 noiembrie 1926, suveranul i-a adresat arhiepiscopului Gurie un mesaj de o deosebită însemnătate.

*„Inaugurarea acestui așezământ de cultură națională, în Moldova dintre Prut și Nistru, ne umple inima de cea mai vie satisfacție și urăm din adâncul sufletului ca acest nou focar de știință românească să răspândească cât mai mult printre iubiții Noștri Moldoveni razele sale binefăcătoare de lumină și cultură”*, a transmis Regele Ferdinand, mesajul fiind publicat în ziarul **România Nouă**.

Ziarul **Viitorul** scria că mareșalul italian Pietro Badoglio devenea cetățean de onoare al Chișinăului.

După vizita sa în Basarabia, inclusiv de-a lungul frontierei de pe Nistru, mareșalul a fost primit la Palatul Comunal, unde i s-a acordat oficial această distincție. La ceremonie au rostit discursuri primarul Sebastian Teodorescu, Pantelimon Halippa și Gherman Pântea.

Badoglio a mulțumit pentru titlul acordat și a declarat că Italia și România împărtășesc experiența unor lupte pentru unitatea națională. Iar în încheiere a rostit o promisiune care a stârnit ovații: *„Frații mei de arme! Când vă va mai pândi un ceas rău, mareșalul Badoglio va fi cu voi!”*.

Consiliul Comunal a mai decis ca strada „Cetatea Albă” să fie redenumită „Mareșal Badoglio”, astăzi acea stradă se numește str. Armenească din Chișinău. Era un gest de recunoștință față de înaltul oaspete italian, care vizitase Basarabia și își exprimase public solidaritatea cu românii.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/cc0935f2-cdc7-48e6-8ca1-14d803c8c6fd.jpg)

Tot ziarul **Viitorul** publica un articol în care generalul Traian Moșoiu susținea că Mihai Eminescu nu trebuie privit doar ca un poet pesimist, ci și ca un animator al energiei naționale. Într-o conferință ținută în sala Teatrului Orășenesc din Oradea-Mare, generalul a contestat imaginea lui Eminescu ca poet dominat de tristețe.

Moșoiu considera că pesimismul apare mai ales în scrierile din tinerețe și că Eminescu era, în esență, mai degrabă un romantic. Potrivit generalului, atunci când scria despre patrie și istoria românilor, pesimismul poetului dispărea.

*,,În scrisul lui trăiește patria și istoria de veacuri a neamului nostru”*, afirma Traian Moșoiu, care nu era critic literar, ci generalul român cunoscut pentru rolul său în operațiunile militare din Transilvania și Ungaria în 1919. Faptul că tocmai un militar ținea o conferință despre Eminescu ca *„profet al neamului”* oferă astăzi știrii o atenție sporită.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/81d16f9a-e26f-4574-a3dd-e3bf1636156d.jpg)

Acum 100 de ani, în ziarul **Dimineața** apărea un anunț imobiliar interesant din Chișinău. La vânzare era propus un teren de 10.000 de metri pătrați, chiar în centrul orașului. Iar oferta era prezentată ca fiind o *„ocazie rară”*. Proprietatea avea construcții din piatră, și găzduia o *,,fabrică de sobe din teracotă”*. 

Anunțul nu preciza însă nici prețul, nici strada și nici numele fabricii. Cei interesați erau îndrumați să solicite informații la redacția ziarului **Universul** din București.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/a9b17ec4-cc0d-432d-b7a7-4988c279d19c.jpg)

Ziarul publica și un schimb de telegrame între poetul Octavian Goga și istoricul Nicolae Iorga.

Neputând participa la o sărbătoare organizată de Liga Culturală, Goga i-a transmis lui Iorga un mesaj de regret, numindu-l *„un vechi apostol care a rodit cea mai curată mărire a Neamului”*.

Nicolae Iorga i-a răspuns mulțumindu-i pentru cuvintele frumoase, venite, spunea el, din partea *„poetului însuflețitor al luptei pentru Unitatea Națională”*.

Un schimb de amabilități între doi intelectuali care avuseseră un rol important în promovarea idealului unirii românilor. Asemenea telegrame de felicitare și mulțumire erau considerate suficient de importante pentru a fi publicate în ziare.

**Autor: Dan Melnic**