---
title: "Revista presei internaționale | UE înăsprește sancțiunile contra Rusiei; Democrații din SUA dezbat colaborarea cu Trump "
url: https://radiomoldova.md/p/89907/revista-presei-internationale--ue-inaspreste-sanctiunile-contra-rusiei-democratii-din-sua-dezbat-colaborarea-cu-trump
published: 2026-11-17T08:52:40Z
language: ro
section: "Externe"
source: radiomoldova.md
---

# Revista presei internaționale | UE înăsprește sancțiunile contra Rusiei; Democrații din SUA dezbat colaborarea cu Trump 

> Presa internațională urmărește noile atacuri asupra podurilor din Kiev și din Crimeea anexată, pe fondul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina și al presiunilor europene asupra Rusiei. Printre alte teme abordate de publicațiile străine se numără riscurile nucleare provocate de bombardamentele rusești, transformările industriei europene de apărare, disputele privind migrația, rivalitățile comerciale dintre marile puteri și viitorul Orientului Mijlociu.

![](https://storage.radiomoldova.md/images/79c09d6c-258d-433e-99f2-fa736edd5c76.jpg)

Presa internațională urmărește noile atacuri asupra podurilor din Kiev și din Crimeea anexată, pe fondul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina și al presiunilor europene asupra Rusiei. Printre alte teme abordate de publicațiile străine se numără riscurile nucleare provocate de bombardamentele rusești, transformările industriei europene de apărare, disputele privind migrația, rivalitățile comerciale dintre marile puteri și viitorul Orientului Mijlociu.

[Kyiv Post](https://www.kyivpost.com/post/90297) relatează că Rusia a atacat noaptea trecută două poduri peste Nipru, în capitala Ucrainei. Ziarul îl citează pe primarul Vitali Kliciko, potrivit căruia au fost lovite podurile din nordul și sudul Kievului. Publicația menționează că bombardamentele au afectat și infrastructura orașului, provocând întreruperi de apă și electricitate. Kyiv Post amintește că președintele Volodimir Zelenski avertizase cu câteva ore înainte asupra pregătirii unor noi atacuri rusești.

Ucraina a răspuns cu un nou atac asupra podului Crimeei, transmite [Meduza](https://meduza.io/en/news/2026/11/17/ukrainian-monitoring-channels-claim-missile-strike-sends-crimea-bridge-road-arch-into-the-water), care citează administrația instalată de Moscova în peninsula anexată. Publicația precizează că circulația a fost suspendată, după al doilea atac asupra podului în numai două zile. Potrivit unor canale de monitorizare citate de Meduza, o arcadă a podului rutier s-ar fi prăbușit în apă, informație neconfirmată deocamdată din surse independente. Publicația amintește că podul peste strâmtoarea Kerci reprezintă o legătură strategică între Rusia și Crimeea ocupată.

Pe fondul acestor atacuri, [Reuters](https://www.reuters.com/world/asia-pacific/ukraines-zelenskiy-says-new-talks-peace-prospects-held-with-us-european-2026-11-16/) urmărește eforturile diplomatice de încheiere a războiului, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a purtat luni noi discuții cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și cu reprezentanți europeni. Agenția îl citează pe liderul de la Kiev, care a calificat convorbirile drept dificile, dar a anunțat că participanții au convenit să continue consultările la Berlin, împreună cu statele care sprijină Ucraina. Reuters precizează că la discuțiile de ieri au participat reprezentanții Franței, Germaniei, Regatului Unit, Italiei și Poloniei, amintind că Moscova continuă să refuze extinderea formatului de negocieri. Agenția observă că această divergență rămâne un obstacol important în calea păcii, într-un moment în care Ucraina avertizează asupra pregătirii unor noi atacuri rusești și asupra livrărilor de rachete balistice nord-coreene către Rusia.

Pe fondul acestor amenințări, [The Kyiv Independent](https://kyivindependent.com/ukraine-faces-rising-nuclear-accident-risk-this-winter-regulators-warn/) avertizează că bombardarea repetată a infrastructurii energetice ucrainene riscă să provoace nu doar întreruperi de curent, ci și un accident nuclear. Publicația prezintă avertismentul autorităților de reglementare nucleară din 38 de țări, potrivit cărora centralele ucrainene depind de alimentarea stabilă cu electricitate pentru funcționarea sistemelor de răcire și siguranță. Ziarul amintește că pe 8 noiembrie, centrala nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, a pierdut complet alimentarea externă cu energie pentru mai mult de 12 ore și a fost nevoită să folosească generatoare de rezervă. Experții citați de The Kyiv Independent se tem că un blackout extins ar putea afecta simultan mai multe reactoare, motiv pentru care cer Rusiei să înceteze atacurile asupra rețelelor energetice. 

În timp ce Rusia își continuă atacurile asupra infrastructurii ucrainene, [Associated Press ](https://apnews.com/article/europe-ukraine-russia-security-ceasefire-cde686fba0e452b10ca613b3517e884e)consemnează o poziție mai fermă a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, reuniți luni la Bruxelles. Agenția arată că oficialii europeni acuză Moscova că prelungește negocierile pentru a slăbi Ucraina înaintea iernii și resping cererea Kremlinului de a renegocia arhitectura de securitate a continentului. Associated Press o citează pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care consideră că problema nu este lipsa unor noi reguli de securitate, ci încălcarea celor existente de către Rusia. Totodată, agenția anunță că Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni împotriva a aproape 50 de instituții financiare rusești și împotriva unor persoane implicate în comerțul cu petrol și în răspândirea propagandei Kremlinului.

[Financial Times](https://www.ft.com/content/73490a82-b58e-4e95-b6bb-6434eea4406a) constată că schimbarea tacticilor militare în războiul din Ucraina începe să afecteze producătorii europeni de muniții, care au beneficiat inițial de creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare. Ziarul examinează dificultățile companiilor Rheinmetall și Czechoslovak Group, ale căror rezultate financiare au dezamăgit investitorii, în pofida contractelor militare importante. Extinderea producției de proiectile convenționale coincide cu orientarea armatelor către muniții cu rază mai mare de acțiune și drone, care schimbă cererea de pe piața militară, explică Financial Times. Experții intervievați de publicație consideră că industria europeană de apărare trebuie să se adapteze mai repede la lecțiile războiului din Ucraina, deoarece investițiile în capacități tradiționale nu garantează succesul economic pe termen lung.

O altă transformare economică majoră este urmărită de [Euronews](https://www.euronews.com/2026/11/16/europe-must-embrace-ais-creative-destruction-nobel-economist-says), care prezintă avertismentul economistului Philippe Aghion, laureat al Premiului Nobel. Acesta consideră că Europa riscă să rămână în urma Statelor Unite și Chinei dacă nu valorifică transformările provocate de inteligența artificială. Într-un interviu acordat postului Euronews, Aghion spune că noile tehnologii pot duce la dispariția unor locuri de muncă, dar pot crea și industrii mai productive, capabile să genereze creștere economică. Expertul economic pledează pentru investiții în inovație și pentru programe prin care angajații să se poată recalifica pe măsură ce piața muncii se schimbă. Euronews pune în evidență provocarea guvernelor europene: să încurajeze dezvoltarea inteligenței artificiale fără să lase în urmă persoanele și regiunile afectate de automatizare.

Pe un alt front al politicii europene, [Deutsche Welle](https://www.dw.com/en/germany-joins-4-other-eu-states-to-set-up-rwanda-deportation-hub/a-79959158) informează că Germania, Danemarca, Austria, Grecia și Țările de Jos au convenit să pregătească un centru în Rwanda pentru migranții ale căror cereri de azil au fost respinse în Europa. Postul german relevă că proiectul ar permite transferarea unor persoane în afara Uniunii Europene, în încercarea de a accelera returnările și de a reduce presiunea asupra sistemelor naționale de azil. Deutsche Welle amintește că o inițiativă asemănătoare a guvernului britanic a eșuat din cauza unor probleme juridice, ceea ce ridică întrebări și asupra noului proiect european. Analiza postului german evidențiază contradicția dintre obiectivul guvernelor de a controla migrația și obligația de a garanta respectarea drepturilor persoanelor transferate într-o țară terță.

Peste Atlantic, [Axios](https://www.axios.com/2026/11/16/democrats-trump-midterms-work-together) analizează dilema Partidului Democrat american după victoria sa în alegerile pentru Congres din 3 noiembrie: cum să-și îndeplinească promisiunile fără să-i ofere lui Donald Trump un avantaj politic. Publicația remarcă o divizare între liderii favorabili compromisurilor și cei care susțin confruntarea politică. Axios arată că unii dintre noii lideri democrați propun cooperarea cu președintele republican în domenii precum sănătatea, imigrația și costul vieții, chiar dacă această strategie ar putea stârni nemulțumirea alegătorilor care se opun administrației Trump. Axios îl citează pe senatorul democrat ales în Texas, James Talarico, care consideră că sprijinirea unor reforme importante poate fi mai valoroasă decât blocarea inițiativelor președintelui din motive politice. Analiza observă că democrații riscă să piardă sprijinul alegătorilor câștigați recent dacă nu demonstrează că noua majoritate parlamentară poate produce schimbări concrete. 

Politica economică a lui Trump provoacă îngrijorare și în Canada, relatează [CBC News](https://www.cbc.ca/news/politics/canada-china-carney-auto-9.7423156). Televiziunea canadiană informează că premierul canadian Mark Carney ia în calcul o apropiere mai mare de producătorii chinezi de automobile dacă negocierile comerciale cu administrația Trump nu vor proteja industria auto nord-americană. CBC News notează că această industrie depinde de fabrici și lanțuri de aprovizionare integrate între Canada și Statele Unite, relație afectată de noile politici comerciale americane. Aceeași sursă amintește că Ottawa a convenit anterior cu Beijingul să permită importul unui număr limitat de automobile electrice chinezești la taxe vamale reduse. CBC News interpretează declarația premierului drept un avertisment pentru Washington: Canada încearcă să-și păstreze accesul la piața americană, dar caută și alternative în cazul în care relațiile comerciale se vor deteriora. 

[The Wall Street Journal](https://www.wsj.com/economy/chinas-domestic-demand-continues-to-disappoint-cbc24852) identifică un contrast tot mai puternic în economia Chinei: exporturile continuă să crească, în timp ce cererea internă și investițiile dau semne de slăbiciune. Ziarul menționează că excedentul comercial chinez a depășit o mie de miliarde de dolari, dar consumul populației rămâne modest, iar criza imobiliară continuă să afecteze încrederea investitorilor. Publicația consideră că această dependență de exporturi face economia chineză vulnerabilă la măsurile protecționiste ale Statelor Unite și ale altor parteneri comerciali. The Wall Street Journal subliniază că Beijingul trebuie să stimuleze consumul și investițiile interne dacă dorește o creștere economică mai echilibrată și mai puțin dependentă de piețele externe.

[The Washington Post](https://www.washingtonpost.com/world/2026/11/16/critics-blame-us-iran-war-crackdown-clerics-bahrain/) își concentrează atenția asupra crizei din Orientul Mijlociu. Ziarul relatează că zeci de clerici șiiți au fost condamnați în Bahrain pentru presupuse legături cu Iranul, într-un proces care provoacă noi acuzații de represiune politică și religioasă. Potrivit publicației, autoritățile din Bahrain îi acuză pe inculpați de colaborare cu serviciile iraniene și de implicare în activități menite să destabilizeze monarhia. Organizațiile pentru drepturile omului consultate de The Washington Post contestă aceste acuzații și susțin că procesul a fost marcat de presiuni asupra inculpaților și de mărturisiri obținute prin constrângere. Războiul dintre Statele Unite și Iran agravează tensiunile interne din Bahrain, unde relațiile dintre conducerea sunnită și o parte a populației șiite au fost dificile și înaintea actualei confruntări, conchide The Washington Post.

[Foreign Policy](https://foreignpolicy.com/2026/11/16/united-states-middle-east-intervention-era-over/) publică o analiză a profesorului Stephen Walt, care consideră că războiul împotriva Iranului accelerează sfârșitul unei perioade de peste un secol în care marile puteri din afara regiunii au încercat să controleze evoluțiile din Orientul Mijlociu. Analiza argumentează că intervențiile militare americane au devenit tot mai costisitoare și mai puțin eficiente, în special din cauza dezvoltării dronelor și a rachetelor balistice. Foreign Policy anticipează că statele din regiune vor fi obligate să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate și să construiască alianțe regionale, fără să mai conteze în aceeași măsură pe protecția Washingtonului. Autorul avertizează însă că această schimbare ar putea genera noi rivalități, instabilitate politică și chiar o creștere a interesului pentru înarmarea nucleară în regiune.
