Dezbateri asupra proiectului privind amalgamarea voluntară a localităților: La ce concluzii au ajuns deputații
Zece localități intenționează să comaseze, acest proces fiind greu de implementat pentru altele, atât din cauza numărului diferit de locuitori, cât și a nivelului de dezvoltare. La aceste concluzii s-a ajuns în cadrul dezbaterilor asupra proiectului legii respective, votat astăzi în prima lectură de Parlament.
Amalgamarea voluntară presupune comasarea benevolă a două sau mai multe unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi (sate/comune și orașe/municipii), în baza deciziilor consiliilor locale, cu respectarea unor condiții, principii și proceduri. Astfel, în condițiile de bază ale amalgamării voluntare se prevede că teritoriul unității administrativ-teritoriale comasate trebuie să fie continuu, iar numărul populației acesteia de minim 3000 de locuitori.
În prezentarea proiectului de lege, Secretarul General al Guvernului, Artur Mija, a menționat că s-au luat în calcul mai multe principii și în bugetul de stat sunt prevăzute mijloace financiare pentru implementarea acestui proces.
„Legea va promova și două hotărâri de Guvern. Una care va prevedea foarte clar procedura cu toate documentele necesare pentru procesul de amalgamare și a doua, poate mai importantă, care va prevedea procedura post-amalgamare și va lua în considerare toate momentele tehnice. Proiectul la această etapă stipulează doar pe partea de proprietate publică. Amalgamarea va avea loc prin absorbție și centrul administrativ-teritorial va absorbi celelalte UAT-uri”, a declarat Artur Mija.
Pe de altă parte, deputatul neafiliat Vasile Bolea a menționat că nu există o strategie privind reforma teritorial-administrativă, deși despre aceasta se discută de mult timp. În opinia sa, procesul de amalgamare nu va contribui la dezvoltarea localităților și este inoportun să fie realizat în preajma alegerilor locale din această toamnă.
„În toamna acestui an pe noi ne așteaptă alegerile locale. Nimeni, nici dintre deputații prezenți din majoritatea parlamentară, nu cunoaște câte localități vom avea în consecință a acestei reforme, câte primării vom avea în țară, ce se va întâmpla cu raioanele și cu atribuțiile pe care le are administrația publică locală, fie de nivelul întâi, fie de nivelul doi”, a menționat Vasile Bolea
La rândul său, deputata PAS, Ersilia Qatrawi, a menționat că amalgamarea voluntară este o etapă primară a reformei administrativ-teritoriale și va aduce mai multe beneficii administrației locale.
„Administrația publică locală continuă să se confrunte cu aceleași probleme: lipsa de resurse financiare, lipsa de resurse umane, capacitate insuficientă de a realiza competențele proprii, iar situația se înrăutățește de la an la an. Deci, îndrăznesc prin acest discurs, să vă îndemn să conștientizați necesitatea oferirii comunităților dreptul de a alege, dacă doresc să se unească sau nu”, a menționat Ersilia Qatrawi.
În cadrul discuțiilor s-a mai menționat că nu este eficientă activitatea a 898 de primării din 32 de raioane și o Unitate Teritorial-Administrativă la o populație mai mica de trei milioane.
Documentul a fost elaborat de Cancelaria de Stat în cooperare cu partenerii de dezvoltare, fiind parte a Strategiei de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023 – 2030.
