Revista presei: Pe durata războiului din Ucraina, formatul de negocieri 5+2 rămâne înghețat, declarație
Autoritățile declară că formatul de negocieri 5+2 va rămâne înghețat pe durata războiului din Ucraina, iar comentatorii cred că acest format de negocieri pentru reglementarea transnistreană nu mai este relevant și trebuie schimbat. Detalii în revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Atâta timp cât au loc acțiuni militare în Ucraina, formatul de negocieri 5+2 va fi înghețat, declară la Vocea Basarabiei vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian. El precizează că la momentul de față, nu doar acest format se află în blocaj tehnic, ci toate formatele de negocieri ale conflictelor înghețate din zona Mării Negre. Soluționarea diferendului transnistrean depinde foarte mult de evoluția situației din Ucraina. În momentul în care se va instaura pacea în regiune, iar Republica Moldova și Ucraina vor deveni membre ale Uniunii Europene, problema se va soluționa, în mare parte, de la sine pentru că Transnistria nu va putea exista ca insulă, afirmă Oleg Serebrian.
Tradiționalele percepții despre conflictul transnistrean și metodele de soluționare ale lui, formate în perioada de până la agresiunea rusă în Ucraina, nu mai sunt relevante, notează istoricul și comentatorul politic, Anatol Țăranu, într-o analiză pe ipn.md. Potrivit lui, Chișinăul trebuie să se pregătească pentru înființarea unui nou format internațional de reglementare politică în Transnistria, contribuind activ în plan diplomatic la formatarea lui. Țăranu precizează că deocamdată, nu există o înțelegere detaliată cu privire la noul format internațional, dar precizează că acesta, cu certitudine, nu va mai fi dominat de Moscova, cea care este prima interesată de menținerea actualului format „5+2” de negocieri care, de fapt, în linii mari, a servit cauzei înghețării conflictului.
În capcana unui conflict înghețat și cu războiul la ușă așa își intitulează Simion Ciochină corespondența pentru dw.com în care descrie viața satului Cocieri unul din puținele de pe partea stângă a Nistrului, care nu a fost cedat regimului separatist de la Tiraspol. Localnicii ajung pe malul drept fie trecând râul pe bac sau prin postul vamal al așa-numitelor autorități transnistrene. În cei 30 de ani de izolare, ei deja s-au obișnuit să facă parte din peisajul unui conflict înghețat și sunt gata oricând de o escaladare. În timp ce autoritățile de la Chișinău declară drept prioritate națională integrarea europeană, cetățenii continuă să aibă opinii împărțite privind vectorul de dezvoltare al țării, și nu doar în Cocieri, dar și în celelalte regiuni ale țării, se spune în articol.
„Sate doar cu numele pe hartă” este un reportaj video realizat de reporterii de la Europa Liberă care au mers în comuna Zgărdești din raionul Telenești, formată din trei sate în care locuiesc circa 750 de oameni. În satul Ciofu mai sunt locuite doar trei case, deși cândva aici au trăit 15 familii, inclusiv de germani și polonezi. În satul Bondareuca din aceeași comună nu au mai rămas decât o stână și câteva case părăsite. În Zgărdești, populația s-a înjumătățit în ultimele trei decenii, iar școala și grădinița sunt frecventate de numai câteva zeci de copii. Propunerea autorităților ca satele mici să se unească între ele, proces numit amalgamare, este privită diferit de localnici, dar pare criticată mai curând, decât sprijinită.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru scrie despre distrugerea barajului hidroelectric de pe Nipru și noua dimensiune a războiului din Ucraina. Negru observă că Putin nu este primul care a nimicit un baraj hidroelectric pe Nipru din rațiuni militare și că l-a imitat de fapt pe idolul său, Stalin. „Putin transmite lumii, Occidentului în primul rând, un semnal sinistru că războiul „abia începe cu adevărat”... El încearcă să substituie efectele armei nucleare prin declanșarea unor catastrofe tehnologice, demonstrând că „e capabil de orice”. Având în mâinile sale Centrala Atomică de la Zaporojie, Putin sugerează că nu are de gând să se retragă”, notează Nicolae Negru și anticipează că noua „dimensiune” a războiului ruso-ucrainean, ar putea să se amplifice.
Tot cu referire la barajul ucrainean distrus, Adrian Ciubotaru remarcă în Gazeta de Chișinău că opinia publică din Vest pare să perceapă în continuare războiul din Ucraina ca pe un fel de război proxy, dar precizează că realitatea e diferită. „Ecocidul din albia Niprului, catastrofa umanitară din Estul Ucrainei, genocidul, bomba cu ceas din Zaporijie ș.a.m.d. șterg hotarele „naționale“ ale conflictului. Lăsat la discreția lui Putin de un NATO care mizează exclusiv pe capacitatea Kievului de a se apăra, războiul acesta într-o bună zi va afecta nu doar financiar comodele și excesiv de prudentele societăți occidentale. Dar, pentru ca lucrul acesta să fie înțeles, trebuie să se mai rupă niște baraje. Cele mentale, în primul rând”, conchide autorul.
Redactorul șef al ziarului Observatorul de Nord Victor Cobăsneanu își dedică editorialul săptămânal summit-ului Comunității Politice Europene notând că mai departe mingea este în terenul Republicii Moldova. De faptul cum ne vom face temele de acasă depinde termenul real de aderare. Jurnalistul crede că Republica Moldova va deveni membră cu acte în regulă a UE mult mai degrabă decât termenul vociferat de președinta Maia Sandu – anul 2030. Acum depinde foarte mult de faptul cum vom livra rezultate, cum vom acoperi cu fapte reale avansurile. „Vremea cochetării și cu unii, și cu alții nu mai trece. Vremea netezitului pe cap și suptul de la două vaci a trecut”, conchide Victor Cobăsneanu.
Istoricul și muzeograful Iurie Cujba scrie în ziarul Unghiul că principala reformă, indiferent de domeniu, este eliminarea incompetenților din instituțiile de stat, de la locale la centrale. „În cei mai bine de 30 de ani ai Republicii Moldova s-au promovat foști nomenclaturiști, membrii partidelor, care ajungeau la guvernare, fel de fel escroci și trădători de neam. Mediocritățile, slugarnicii, șmecherii, lingușitorii s-au infiltrat peste tot. Anume aceștia au grijă, în primul rând, să batjocorească meritocrația și persoanele competente” notează autorul. Potrivit lui, incompetența tergiversează atingerea oricărui obiectiv.
