Evocări// Viața și operele poetului și prozatorului Mihai Eminescu
Genialul poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, considerat pe bună dreptate cea mai importantă voce poetică din literatura română s-a stins din viață acum 134 de ani, lăsând în urma sa o comoară literară inegalabilă. Frumoasele sale poezii au devenit sursă de inspirație pentru mulți dintre compozitorii lirici din diferite perioade. Registrul stilistic al muzicii scrise în acest scop s-a modificat de-a lungul vremii, cea mai spectaculoasă variație producându-se în anii 60 ai secolului trecut.
Singurele compoziții cunoscute din timpul vieții poetului sunt două romanțe semnate de Iancu Filip (De ce nu-mi vii? / Pe lângă plopii fără soț...), ambele scrise în 1887, când Eminescu se afla în vizită la sora sa, în Botoșani. După moartea poetului, un număr apreciabil de autori, mulți dintre ei uitați, au scris mici piese – serenade, romanțe, valsuri – pentru voce cu acompaniament de pian sau cor.
În arhiva radioului național, în interpretarea Capelei Corale Moldova se regăsesc zeci de creații pe versuri de Mihai Eminescu, printre care celebre lucrări care continuă peste secole să definească valorile esențiale ale culturii naționale românești. Aici ne referim inclusiv și la cele patru lucrări semnate de Vasile Popovici – „Atât de fragedă”, „De ce nu-mi vii”, „De-or trece anii” și „Sara pe deal”.
Compozitorul Vladimir Ciolac deasemenea s-a adresat creației eminesciene semnând lucrarea corală „Dintre sute de catarge”. Menționăm și alte lucrări ale compozitorilor autohtoni, printre care „Doina” semnată de Tudor Chiriac, „Dorința” de Eugen Doga, „La steaua”, de Zlata Tcaci, „Floare albastră” de Adrian Beldiman, „Somnoroase păsărele”, de Tudor de Flondor, „Mai am un singur dor” și „Pe lângă plopii fără soț”, de Guilelm Șorban.
Rămân nemuritoare superbele romanțe scrise de Luceafărul poeziei noastre: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „În ochii tăi”, „Se bate miezul nopții”, „Zeci de lieduri ca Peste vârfuri”, „Numai poetul”, „Trecut-au anii”, „Și dacă”, „La mijloc de codru des”, „Melancolie”, „O, rămâi” și multe alte lucrări care au îmbogățit considerabil tezaurul muzical românesc, fiind unul dintre cei mai cântați poeți din toate timpurile.
Creația lui Mihai Eminescu i-a inspirat pe cei mai buni compozitori din Basarabia. Piesa „De-aș avea”, semnată de Anatol Chiriac, a fost, în anii 70-80 ai secolului trecut, multă vreme pe locul întâi în clasamentele muzicale din fosta URSS. Maestrul Ștefan Petrache a fost primul interpret care a cântat această piesă. 40 de ani mai târziu, creația lui Mihai Eminescu i-a inspirat pe băieții din formația Alex Calancea Band și Cătălin Josan să relanseze hitul anilor '80 împreună cu un videoclip de excepție.
„Misterele nopții” de Eugen Doga pe versuri de Mihai Eminescu este acel exemplu de capodoperă lirică care impresionează atât prin mesaj, cât și prin perfecțiunea componentelor. Lucrarea denotă o varietate de forme ale expresivității vocale, o tehnică a vibratoului strălucitoare.
Compozitorul și dirijorul Orchestrei Naționale Simfonice a Companiei „Teleradio-Moldova”, Gheorghe Mustea, a scris câteva lucrări muzicale inspirate din creația lui Eminescu, inclusiv un sonet – „Vorbește încet”. Totodată, a compus melodia pentru cântecul „Te duci”, interpretat de Lenuța Burghilă. A alcătuit o tulburătoare lucrare stilizată inspirată dintr-o melodie românească la poezia „O, mamă dulce mamă” lansată de Dan Moisescu, iar mai târziu cântată de Nicolae Glib. Gheorghe Mustea a declarat că toată creația lui Eminescu prezintă bogăția poporului nostru, iar pentru el versurile eminesciene sunt o sursă nemaipomenită de inspirație.
În repertoriul multor interpreti din țară dar și din strainatate se regăsesc piese pe versurile inegalabilului poet Mihai Eminescu, printre ei sunt...Tudor Gheorghe, Ștefan Petrache, Mihai Munteanu, Nina Ermurachi, Maria Bieșu, Nicolae Glib, Cătălin Josan , Margareta Ivanuș, Ion Cvasniuc, Radu Dolgan, Iurie Sadovnic, Aliona Triboi, Lenuța Burghilă, Aurel Margine, Mihai Ciobanu, Cezara ș.a.
