Revista presei: Vizita la Chișinău a premierului de la București și a președintelui Senatului României; Un an de la depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE
Vizita la Chișinău a premierului de la București, Marcel Ciolacu și a președintelui Senatului României, Nicolae Ciucă și progresele Republicii Moldova la aproape un an de la obținerea statutului de candidată la aderarea la UE sunt printre cele mai comentate subiecte în mass-media. Detalii aflăm din revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Vizita premierului și a președintelui Senatului României este una firească, în contextul relației speciale dintre cele două state și a parteneriatului strategic privind integrarea europeană a Republicii Moldova, consideră analistul politic, Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău. El insistă pe partea practică a acestei relații speciale și subliniază rolul important al României în mai multe domenii și mai ales în cel al securității, România fiind cea care de fiecare dată a ajutat Republica Moldova să facă față provocărilor de securitate, inclusiv anul trecut în contextul crizei energetice.
Experta de la București Angela Grămadă precizează într-o emisiune la TVR Moldova că Republica Moldova are nevoie de securitate energetică și de asistență pentru integrarea europeană, acestea fiind principalele demersuri în care România ar trebui să vină cu propuneri concrete, iar Republica Moldova, la rândul ei, să aibă definite clar aceste nevoi. În sfârșit relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și România intră într-o normalitate pragmatică, de atitudine pragmatică pe care o formulează și o definesc autoritățile din ambele state, afirmă experta, precizând că anterior acest conținut de relație bilaterală a fost determinat foarte mult de cine se afla la guvernare în ambele state.
Pentru cei din Republica Moldova care fac analiză politică, declarațiile elogioase ale lui Marcel Ciolacu la adresa conducerii pro-europene de la Chișinău au sunat dezgustător, scrie Vitalie Călugăreanu în corespondența sa pentru dw.com. Jurnalistul amintește că, anul trecut, Marcel Ciolacu, s-a afișat alături de „voci veninoase din corul potrivnicilor PAS-ului și ai Maiei Sandu” și anume alături de reformatul Partid Democrat din Moldova, condus până în 2019 de oligarhul acum fugar Vladimir Plahotniuc și alături de primarul pro-rus de Chișinău, Ion Ceban, după ce acesta a anunțat că-și creează partid. Cât mai contează cine duce mesajele României în Republica Moldova? – se întreabă Călugăreanu precizând că oficialii moldoveni care s-au întâlnit cu Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au dat dovadă de diplomație și tact.
La aproape un an de la obținerea statutului de țară candidată la aderare la UE, Republica Moldova a reușit să îndeplinească 3 din cele 9 condiționalități ale Comisiei Europene, relatează TV8 citând surse de încredere de la Bruxelles, care fac referire la raportul preliminar al UE, cel final urmând să fie publicat în toamnă. Sursele citate precizează că raportul intermediar reflectă, în general, o evaluare pozitivă a Republicii Moldova. Cele 3 condiționalități pe deplin realizate țin de modificarea legislației electorale, implicarea societății civile în procesul decizional și asigurarea protecției drepturilor omului. La celelalte capitole, s-au înregistrat unele progrese, dar insuficiente. Bunăoară, în cazul reformei justiției, recomandările ulterioare țin de asigurarea funcționării eficiente a Curții Supreme de Justiție și numirea unui procuror general cu atribuții depline. Iar la combaterea corupției este recomandată implicarea mai activă a Procuraturii Generale și a instituțiilor specializate.
Mai multe media, inclusiv voceabasarabiei.md publică progresele prezentate de Ministerul de Externe în primele trei domenii de pe agenda de pre-aderare și anume reforma justiției, îmbunătățirea codului electoral și lupta împotriva corupției. Între acestea, finalizarea formării noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM), după procedura de pre-vetting și modificarea Codului Electoral, iar la capitolul lupa anticorupție se invocă sancțiunile internaționale împotriva persoanelor corupte din Republica Moldova și condamnarea definitivă a lui Ilan Șor pentru acțiuni de mare corupție. Ministerul reiterează angajamentul de a îndeplini toate cele 9 9 recomandări formulate de Comisia Europeană și ambiția Republicii Moldova de a iniția negocierile de aderare până la finele anului.
Republica Moldova a obținut statutul oficial de stat candidat la UE datorită conjuncturii din Ucraina, notează editorialistul Ziarului Național, Cazimir Țino. Dacă va fi să se înceapă negocierile de aderare, acestea se datorează, pentru Chișinău, tot Ucrainei – iar nu meritelor proprii. Datorită poziționării geografice, Republica Moldova este în prezent la pachet cu Ucraina – după ce, cu ani în urmă, a ratat atașarea la pachetul Balcanilor occidentali. Cu o previzibilă victorie a Kievului – chiar dacă pe termen mediu – Republica Moldova va fi inclusă, până la un punct, în toate planurile de apropiere/integrare în structurile europene. Comentatorul apreciază că la putere se află actuala guvernare cu viziuni și tendințe pro-europene, dar pune la îndoială că aceasta își înțelege rolul și jocul pe care trebuie să-l facă pentru a rămâne la putere, absolut necesar într-o coaliție peste doi ani.
Scriitorul Vitalie Ciobanu comentează în articolul său de opinie la Europa Liberă scoaterea în afara legii a Partidului „Șor” și subliniază că e nevie ca reforma justiției să fie dusă până la capăt, pentru pune capăt „fenomenului Șor” și nu doar partidului pe care l-a fondat. E nevoie ca ceilalți oligarhi fugari, aflați ca și Șor pe listele de sancțiuni occidentale, să-și cunoască sentința definitivă și mai ales să fie curmată influența Rusiei, a „valorilor” pe care aceasta le propagă. Condamnarea lui Șor și interzicerea partidului său nu va „dezumfla” mitul salvatorului, atâta timp cât statul nu va ridica bunăstarea cetățenilor, încurajând munca onestă, și până când nu vor fi restaurate în deplina lor claritate principiile morale, concluzionează Vitalie Ciobanu.
Observatorul de Nord relatează că mini-stadionul din sectorul fostei Fabrici de Articole Tricotate din Soroca a fost închis pentru renovare, la doar jumătate de an de la inaugurare. Pentru amenajarea acestuia au fost cheltuiți un milion de lei donați de orașul chinez Wuhan, cu care Soroca recent s-a înfrățit. Probleme au început la doar câteva săptămâni de la deschiderea stadionului. Porțile de fotbal s-au încovoiat încă de la bun început, coșul de baschet a rămas fără plasă, iar gardul a fost rupt în mai multe părți. În prezent se fac lucrări de schimbare a gardului, din contul antreprenorului, fiind folosită plasă mai groasă, decât cea inițială, aceasta urmând chiar să fie dublată pe anumite segmente.
De ce la nord lumina este mai scumpă decât la sud? TV Nord inserează explicația președintei Maia Sandu care aflându-se într-o vizită de lucru în nordul țării a declarat că întreprinderile de la nord au fost prea mult timp gestionate mai prost, față de cele de la sud. Chiar dacă întreprinderile de la nord sunt ale statului, iar cele de la sud sunt private. Administrare proastă, probabil corupție, asta este explicația de ce oamenii de la nord achită mai scump pentru energia electrică, decât cei din centrul și sudul țării, a spus șefa statului. În articol se precizează că în urma celor mai recente ajustări, din aprilie, ANRE a stabilit un tarif de 2,99 lei/kWh pentru consumatorii Premier Energy, din centrul și sudul țării și 3,58 lei/kWh pentru consumatorii operatorului S.A. „Furnizarea Energiei Electrice Nord”.
