23 iunie, zi cu dublă semnificație pentru Republica Moldova. Ce spun istoricii
La un an de la obținerea statutului de țară candidată, Republica Moldova marchează și Ziua Suveranității. Potrivit istoricilor, ambele evenimente reprezintă tendința de emancipare națională spre un vector liber democratic și european și, în același timp, ieșirea Republicii Moldova din zona de influență a Moscovei.
Declarația de Suveranitate, adoptată la 23 iunie 1990, proclamă că Republica Moldova este un stat suveran, unitar și indivizibil și că purtătorul suveranității și singura sursă de putere este poporul. Documentul a fost votat de primul parlament al Republicii Moldova, ales în mod democratic, în contextul Mișcării de eliberare națională de la sfârșitul anilor 80 - începutul anilor 90 ai secolului trecut.
Dobândirea suveranității Republicii Moldova a încurajat și mai mult mișcarea de emancipare națională de a reveni la adevărul istoric, la limba și valorile sale, a menționat doctorul habilitat în istorie, Sergiu Musteață, la emisiunea „Spațiul Public” de la „Radio Moldova“.
“A fost un mare succes când Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, a adoptat Declarația de Suveranitate, aliniindu-se celorlalte republici unionale. Deci, prin această declarație, și ulterior prin cea de Independență, noi am spus foarte clar că suntem parte a Europei că vrem să ne aliniem acestor tendințe democratice și de integrare în structurile internaționale, care bineînțeles că presupune și Uniunea Europeană”, a afirmat Sergiu Musteață.
Deși s-au produs în perioade diferite de timp, dar la aceeași dată, adoptarea Declarației de suveranitate a Republicii Moldova și obținerea statutului de țară candidată la aderare, au o punte de legătură. Potrivit istoricului Nicolae Enciu, ambele evenimente reprezintă dorința poporului de a se alinia spre lumea liberă și democratică și, în același timp, de a ieși din zona de influență a Rusiei.
“Ziua de 23 iunie 1990 are o congruență cu cea din 2022, când Republicii Moldova i s-a oferit statutul de țară candidată la aderarea sa la Uniunea Europeană. Declarația de suveranitate a Republicii Moldova stipulează foarte clar intenția și dorința țării noastre de a recurge la relații directe cu instituții europene, de a participa deci, la procesul european”, a declarat Nicolae Enciu.
Precizăm că, Estonia a fost prima țară din fosta URSS care și-a declarat suveranitatea în noiembrie 1988, fiind urmată de Lituania în aprilie 1989 și Letonia în iulie 1989. Declarația de Suveranitate este considerată predecesoarea Declarației de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991.